„Uniunea Europeană are nevoie de un buget pentru pace, un buget care să faciliteze extinderea Uniunii - acesta a fost mesajul meu la Conferința anuală privind bugetul UE”, a scris șefa statului, într-un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter).

În opinia sa, o „investiție strategică în pace” prin intermediul bugetului UE este, în cele din urmă, o investiție în prosperitatea tuturor națiunilor europene.

„Pentru a ne transforma aspirațiile în realitate, vom avea nevoie de mai mult sprijin din partea UE, din următorul buget, pe măsură ce ne pregătim pentru aderare”, a spus Maia Sandu, în discursul rostit la conferință, potrivit Moldpres.

Președinta a menționat că sprijinirea țărilor candidate precum Moldova înseamnă nu numai consolidarea economiilor, ci și a societăților din acele state - prin investiții în buna guvernare și reforma justiției, dar și în infrastructura de securitate.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Charles Michel: Noile membre în UE s-au îmbogățit; extinderea trebuie să continue

„Banii care sunt disponibili sunt la fel de importanți ca orice descurajare militară. Ei ne pot ajuta să dezvoltăm reziliența, să ne pregătim pentru aderarea la UE și să ne apere de cei care doresc să ne impună un mod de viață diferit - represiunea împotriva libertății democratice”, a spus Maia Sandu.

În opinia sa, „investițiile” UE într-o Europă „mai bună și pașnică” este o contribuție importantă pentru prosperitatea viitoare.

Președinta Maia Sandu efectuează în perioada 28-29 aprilie o vizită la Bruxelles pentru a participa la Conferința anuală privind bugetul UE. Duminică, șefa statului s-a întâlnit, tot la Bruxelles, cu reprezentanți ai diasporei moldovene din Belgia și Luxemburg.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Finnair va suspenda zborurile zilnice spre Tartu, Estonia, de la 29 aprilie până la 31 mai, astfel ca la aeroportul din Tartu să se poată instala o soluție de apropiere la aterizare care nu presupune folosirea semnalului GPS”, se arată într-o declarație de presă citată de Reuters.

Finlandezii spun că două curse de săptămâna trecută au fost nevoite să revină la Helsinki după ce interferențele GPS le-au împiedicat să aterizeze la Tartu.

Aeroportul din Tartu se află la doar câțiva kilometri de granița estoniano-rusă.

Problemele cu GPS în navigația civilă au fost semnalate mai întâi de avioanele civile din mai multe țări vestice deasupra Mării Baltice, inclusiv în preajma enclavei rusești puternic militarizate Kaliningrad, fiind puse pe seama rușilor. Ministrul de Externe britanic, David Cameron, a numit practica rușilor, în cazul în care informațiile se confirmă, „extrem de iresponsabilă”.

Rusia nu a comentat aceste acuzații.

Ziarul britanic Sun a spus că din august până în martie au semnalat asemenea probleme peste 2.300 de zboruri Ryanair, 1.300 Wizzair, 82 British Airways, 4 Easyjet.

O investigație a Europei Libere a arătat luna aceasta că bruiaje similare au fost semnalate de experți și în România și R. Moldova.

Un expert de la Autoritatea Aeronautică Civilă a R. Moldova ne-a declarat sub condiția anonimatului că în 2024 s-au semnalat 13 cazuri de bruiaj GPS în spațiul aerian al R. Moldova, după vreo 22 în 2022 și peste 50 în 2023.

El ne-a mai spus că fenomenul, care este mai degrabă „neplăcut pentru piloți”, a început odată cu invazia rusească pe scară largă din Ucraina: „Până în 2022, noi nu am avut niciun raport despre pierderea de către piloți a semnalului GPS”, a declarat expertul.

El a adăugat că România și R. Moldova nu sunt singurele state afectate: „În mare parte, lucrul acesta se întâmplă în tot bazinul Mării Negre, începând de la Iran, Turcia, Bulgaria (...) - deci, tot ce înconjoară zona asta de război”.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Bruiaj rusesc? Noi pericole în regiunea Mării Negre

Anterior, Autoritatea Aviației Civile (CAA) din Marea Britanie, prima care s-a ocupat public cu acest fenomen, a spus că bruiajul este adesea asociat cu activități militare, dar nu înseamnă că avioanele comerciale sunt vizate direct.

Glenn Bradley, șeful operațiunilor de zbor la CAA, a declarat: „Aviația este una dintre cele mai sigure forme de călătorie și există mai multe protocoale de siguranță în vigoare pentru a proteja sistemele de navigație de pe aeronavele comerciale.”

„Blocarea GPS nu are un impact direct asupra navigației unei aeronave și, deși este o problemă cunoscută, aceasta nu înseamnă că o aeronavă a fost blocată în mod deliberat”, a completat el.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Vorbind la o conferință de presă la Bruxelles, Michel a spus că în urmă cu 20 de ani noile membre UE aveau în medie cam jumătate din Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al organizației, iar acum procentul a ajuns la 80%.

El a pomenit acest salt în indicatorii prosperității ca pe o dovadă că extinderea este un factor de progres pentru țările implicate, și merită continuată.

„Din cauza războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei, există un nou impuls, o revigorare a strategiei de extindere a UE”, a mai spus Michel.

Politicianul belgian aflat la capăt de mandat european, înaintea „europarlamentarelor” din iunie, și-a atras laude, dar și critici vara trecută, când a vorbit la un forum de discuții din Slovenia de anul 2030 ca an când UE ar trebui „să fie gata pentru o nouă extindere”.

Politicieni din țări candidate au salutat menționarea unui termen, dar oficiali din alte instituții de la Bruxelles, în frunte cu Comisia Europeană, s-au distanțat de orice fel de calendar, dând de înțeles că Michel nu i-a consultat înainte.

Michel a repetat luni ideea că până în 2030 ar trebui să fie gata reformele necesare în interiorul UE, care să facă posibilă o nouă extindere.

• Te-ar putea interesa și: MAI: La aniversarea extinderii UE din 2004, se aud chemări pentru noi primiri

„Este o provocare. Dar care ar fi alternativa? Alternativa ar fi o teribilă, iresponsabilă greșeală din partea UE”, a spus oficialul european.

Aderarea la UE în jurul anului 2030 este obiectivul declarat al guvernării R. Moldova pentru aderarea la organizație. Ucraina a avansat în ce o privește termeni și mai optimiști.

La 1 mai, UE sărbătorește împlinirea a două decenii de la cea mai ambițioasă extindere din istoria ei, când a primit opt foste țări comuniste (Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și două din sudul continentului (Malta și Cipru).

Bulgaria și România, care deja se aflau în plutonul candidatelor, au fost amânate până în 2007. Croația a devenit cea mai nouă membră UE în 2013.

De atunci, UE a mai înregistrat o premieră: plecarea unei țări membre din organizație, în urma referendumului din 2016 din Marea Britanie, rămas în istorie ca Brexit.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Tranșa oferită de Agenția americană pentru Dezvoltare Internațională (USAID) include computere, servere, centre de procesare a datelor, dispozitive de rețea și alte componente, și este parte a unei donații totale de 600 mii de dolari, precizează un comunicat al Guvernului de la Chișinău.

La eveniment au fost prezenți premierul Dorin Recean, administratoarea adjunctă a USAID, Isobel Coleman, ambasadorul SUA în Moldova, Kent Logsdon, și alți oficiali.

Institutul National de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor” este construit pe teritoriul Universității Tehnice din Moldova și va fi dotat cu laboratoare pentru simularea amenințărilor și exerciții de securitate cibernetică. Institutul ar urma să-și înceapă programul academic în toamna anului 2024.

„Odată cu amplificarea utilizării instrumentelor cibernetice de către inamici, este foarte important să avem cunoștințele și echipamentele necesare ca să ne protejăm serviciile publice și datele private”, a spus premierul Dorin Recean, la ceremonia de transmitere a lotului de echipamente.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul vrea o instituție nouă care să se ocupe de securitatea cibernetică: „La acest capitol, suntem varză”

Premierul a mulțumit guvernului SUA și companiilor private pentru sprijinirea acestui proiect. Valoarea totală a investiției făcute de USAID, Suedia și Marea Britanie, prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului, este de 1,3 milioane de dolari. Dintre aceștia, 600 de mii pentru echipamentul IT și 700 de mii pentru infrastructura esențială, precizează sursa citată. Totodată, Google a anunțat că va avea o contribuție de 700 mii de dolari pentru conținuturile educaționale ale „Cybercor”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Protestul a durat două luni, fiind provocat în primul rând de temerile polonezilor că importurile de alimente mai ieftine din Ucraina le strică afacerile, făcând să scadă prețurile pe piața locală.

Disputa a tensionat relațiile dintre Varșovia și Kiev, chiar dacă Polonia a fost și a rămas unul din cei mai entuziaști suporteri ai înarmării Ucrainei în fața agresiunii ruse, începută cu invazia pe scară largă din februarie 2022.

„Circulația prin toate trecerile de frontieră (cu Ucraina) este posibilă”, a anunțat luni Michal Derus, purtător de cuvânt al vămii din regiunea estică poloneză Lublin, citat de AFP, după ce fermierii au pus capăt ultimei blocade, la punctul de trecere Hrebenne.

Frontiera s-a deschis la Hrebenne după ce autoritățile locale au refuzat să prelungească autorizația pentru protestul de la graniță.

„Toate camioanele au permisiunea să treacă atâta timp cât nu transportă bunuri supuse sancțiunilor”, a mai spus purtătorul de cuvânt, referindu-se la importurile de grâne ucrainene, pentru care Polonia are mai departe embargou.

• Te-ar putea interesa și: MAI: În Polonia, fermierii au reluat protestele. UE aprobă un acord preliminar pentru scutirea de taxe a importurilor din Ucraina

Într-un efort de ajutorare a Ucrainei invadate de ruși, mai ales după ce Moscova a blocat căile de navigație în Marea Neagră, Uniunea Europeană a renunțat la tarifele pentru importurile de produse din Ucraina transportate rutier.

Măsura ar fi trebuit să ajute și țările din afara UE spre care mergeau grânele ucrainene.

Dar Polonia, ca și alte țări vecine cu Ucraina, s-au plâns că grânele care ar fi trebuit doar să le tranziteze s-au acumulat pe teritoriul lor, influențând prețurile în dauna producătorilor locali.

Fostul guvern naționalist de la Varșovia a folosit asemenea tensiuni în retorica sa pre-electorală, care a căpătat accente anti-ucrainene. Guvernarea pro-europeană instalată după alegerile din toamna trecută a purtat negocieri cu Kievul, încercând totodată să nu-și irite prea mult propriul electorat rural.

Protestele fermierilor din Polonia și alte țări din estul UE, inclusiv cele care au dus la blocarea granițelor, s-au combinat uneori cu cele ale transportatorilor locali. Ei s-au plâns că ar fi victimele concurenței incorecte din partea camionagiilor ucraineni, care au beneficiat la rândul lor de înlesniri din partea UE, pe fondul războiului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Într-un comunicat al poliției cehe se spune că operațiunea rusească de la depozitul de la Vrbětice, soldată cu moartea a doi cehi și evacuarea a peste o mie de locuitori, nu a fost un incident izolat, ci a făcut parte dintr-o „acțiune de lungă durată a serviciilor secrete rusești pe teritoriul UE și al Ucrainei”.

Deși poliția nu îi numește în comunicat pe suspecții principali, în trecut ei au fost numiți de anchetatori drept Anatoli Cepiga și Aleksandr Mișkin.

Șeful serviciului cehesc de contrainformații, Michal Koudelka, a confirmat aceste nume pentru radioul public cehesc, spunând că ei au fost ajutați și de alți ruși.

Unul dintre ei avea pașport moldovean fals pe numele Nicolae Popa, al doilea pașaport fals tadjik, sub numele Ruslan Tabarov.

Ancheta cehească este însă blocată acum, pentru că principalii suspecți se află în Rusia, iar autoritățile de acolo nu vor să colaboreze cu cehii. „Din această cauză, poliția nu poate obține informații care să ducă la începerea acțiunii penale”, se spune în comunicatul poliției cehe.

În prima din seria de explozii, la 16 octombrie 2014, au fost aruncate în aer 58 de tone de muniții și au murit doi angajați ai depozitului deținut de un om de afaceri bulgar. Prima variantă luată în calcul de autorități și de președintele pro-rus de atunci al țării a fost eroarea umană. Exploziile au continuat mai multe zile la rând, iar anchetatorii au început să cerceteze versiunea actului criminal deliberat.

Ancheta cehească a căpătat o nouă dimensiune în 2019, după ce britanicii au făcut publică identitatea celor doi agenți ruși care au încercat să-i omoare în Anglia pe fostul agent Serghei Skripal și pe fiica lui Iulia – dovedindu-se că erau aceiași care au pus la cale exploziile din estul Cehiei.

Exploziile de la Vrbětice au tensionat mult relațiile dintre Cehia și Rusia, făcând ca Praga să impună sancțiuni și să expulzeze diplomați ruși înaintea invaziei rusești pe scară largă din Ucraina. Cehia s-a numărat printre primele țări trecute de Kremlin pe lista statelor „neprietenoase”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Măsurile sporite de securitate sunt luate în contextul sărbătorilor de la începutul lunii mai, inclusiv a sărbătorii Paștelui, când se atestă un flux mare de pasageri, a anunțat la un briefing, pe 29 aprilie, șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca.

Potrivit lui, restricțiile sunt menite să asigure fluidizarea traficului de pasageri și siguranța cetățenilor.

Totodată, pentru degajarea traficului rutier și prevenirea ambuteiajelor la aeroport, pasagerii sunt sfătuiți să se prezinte cu cel puțin trei ore înaintea zborului.

Autoritățile au anunțat că vor suplimenta numărul polițiștilor de frontieră la aeroport și a echipajelor specializate.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Informații utile pentru cetățenii moldoveni, după intrarea României în spațiul Schengen

La aceeași conferință de presă, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că poliția va activa în regim special pentru asigurarea ordinii publice în preajma și în timpul sărbătorilor din următoarele două săptămâni – pe 1 mai (Ziua Muncii), 5 mai (Paștele), 9 mai (Ziua Victoriei) și pe 12-13 mai (Paștele Blajinilor).

În contextul evenimentelor dedicate zilei de 9 mai, Viorel Cernăuțeanu a amintit că purtarea panglicii negru-oranj, numită și panglica Sf. Gheorghe, dar și comercializarea și păstrarea acesteia, precum și a altor simboluri ale agresiunii rusești în Ucraina este interzisă și se pedepsește cu amenzi severe.

La manifestațiile de 9 mai din 2023, poliția a depistat peste 180 de persoane care purtau simboluri interzise, inclusiv nouă deputați, dar și cinci demnitari din autonomia găgăuză.

„Rugăm să evitați mesajele cu tentă politică și provocatoare, situațiile de conflict, mesaje care instigă la agresiune sau violență”, a îndemnat șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Știu că mulți dintre ei ar dori să lucreze, să se adapteze condițiilor de aici și să învețe limba”, în timp ce multe femei ucrainene au reușit chiar să deschidă afaceri în Moldova, a spus Kondratiuk, la un briefing, susținut împreună cu vicepreședinta Parlamentului moldovean, Doina Gherman, pe 29 aprilie.

Kondratiuk a îndemnat autoritățile moldovene să continue și chiar să extindă programele de susținere pentru femeile și copiii ucraineni care se află temporar în Republica Moldova. „Sănătatea copiilor noștri și simpla posibilitate ca ei să vină să se odihnească în țara voastră minunată este foarte importantă pentru noi”, a spus oficialul ucrainean.

„Vom face totul ca Moldova să fie în siguranță, iar pentru aceasta avem nevoie numai de solidaritate și de susținere reciprocă”, a declarat Olena Kondratiuk.

Vicepreședinta Radei de la Kiev a menționat că a discutat la Chișinău și despre negocierile de aderare la UE pe care cele două țări speră să le înceapă în vara acestui an. Ea a mai spus că reuniunea din iunie, de la Berlin, dedicată reconstrucției Ucrainei, ar putea fi de una importantă și pentru Republica Moldova, în contextul proiectelor regionale de infrastructură.

• Te-ar putea interesa și: La aniversarea extinderii UE din 2004, se aud chemări pentru noi primiri

La Chișinău, Olena Kondratiuk are programate discuții la ministerul Educației și cel al Sănătății, unde se va documenta asupra situației refugiaților ucraineni. De asemenea, se va întâlni cu femeile de afaceri din comunitatea ucraineană, precum și cu oficiali de la ministerul de externe și de la centrul pentru combaterea dezinformării.

La aceeași conferință de presă, vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău, Doina Gherman, a declarat că autoritățile moldovene vor continua să ofere Ucrainei sprijin diplomatic, umanitar și politic, așa cum a făcut din prima zi a invaziei rusești în țara vecină.

În Moldova se află 117 mii de ucraineni refugiați, în mare parte femei și copii. Pe 1 martie, Chișinăul a prelungit cu încă un an mecanismul de protecție temporară pentru aceștia, a relevat Doina Gherman.

„Aceasta înseamnă că asigurăm accesul la drepturile fundamentale a cetățenilor ucraineni, accesul la sănătate, educație, medicină, oferind astfel protecție împotriva abuzurilor și tuturor formelor de discriminare”, a spus ea.

Doina Gherman a afirmat că Moldova a devenit o țară importantă și pentru tranzitul mărfurilor ucrainene. Potrivit ei, în 2023, peste 1,2 milioane de tone de mărfuri din Ucraina, în mare parte cereale, au tranzitat Republica Moldova către UE.

În pofida războiului, Moldova și Ucraina își consolidează infrastructura de transport - în 2023, a fost redeschis tronsonul de cale ferată Basarabeasca-Berezino, iar în viitorul apropiat ar urma să înceapă construcția podului transfrontalier Cosăuți-Iampil, a mai declarat vicepreședinta Parlamentului.

În alt context, Doina Gherman a salutat aprobarea de către Camera reprezentanților din Congresul american a pachetului de ajutor în valoare de peste 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

„Acest sprijin este crucial pentru Ucraina, dar și pentru securitatea regională, inclusiv Republica Moldova”, a declarat vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Politicianul de 52 de ani, aflat la putere din 2018, câștigătorul unui nou mandat la alegeri anticipate, anul trecut, nu a comunicat în ultimele cinci zile cu presa, nici măcar cu principalii colaboratori din partid, izolându-se cu familia la reședința președintelui guvernului, Palatul Moncloa, pe care televiziunea publică spaniolă a asemuit-o luni cu un „buncăr”.

Mii de suporteri de-ai săi au ieșit în stradă sâmbătă, cerându-i să rămână, la o demonstrație de „apărare a democrației”.

Decizia lui Sánchez, anunțată într-o apariție televizată la ora 11, a fost așteptată cu sufletul la gură de toată Spania, după șocul provocat miercuri de premier.

• Te-ar putea interesa și: După ce premierul Sánchez a amenințat cu demisia, acuzațiile de corupție la adresa soției se „subțiază”

Primul care a aflat decizia, înaintea publicului, a fost regele Felipe al VI-lea, cu care Sánchez s-a întâlnit înaintea apariției televizate.

„Dacă acceptăm atacuri împotriva unor oameni nevinovați, nu merită efortul”, a spus luni Sánchez, insistând că gestul său de a se retrage cinci zile pentru a reflecta, anunțat într-o scrisoare către națiune, nu a fost un gest politic, ci pur personal - generat de tensiunea creată de atacurile împotriva „persoanelor pe care le iubesc cel mai mult”.

El și-a explicat decizia de a rămâne la conducere cu dorința de a face mai puțin posibilă „politica nerușinării” promovată de adversarii săi.

„Trebuie să ne hotărâm ce fel de națiune vrem să fim”, a spus premierul, spunând că tot poporul ar trebuie să reflecteze, cum a făcut el.

Miercuri, un tribunal spaniol a spus că lansează o anchetă preliminară asupra unor acuzații de trafic de influență și corupție la adresa soției lui Sánchez, Begona Gómez, după o sesizare primită de la gruparea Manos Limpias (Mâini Curate).

Presa a scris că șeful acesteia are legături cu extrema dreaptă spaniolă.

• Te-ar putea interesa și: Extrema dreaptă și protestele fermierilor: cine profită de cine?

Joi, persoane de la organizația respectivă au recunoscut că acuzațiile au fost formulate pe baza unor articole de presă și ar putea conține informații greșite, iar procurorii au cerut respingerea plângerii.

Manos Limpias a susținut că Gómez ar fi primit „favoruri” de la compania aeriană Air Europa și holdingul ei spaniol Globalia pe când era directoarea unui centru de studii africane la Madrid, la școala de studii economice IE, înaintea anului 2022.

IE a declarat că nu a primit niciodată bani de la Globalia sau entitățile acesteia. Globalia încă nu a reacționat.

Sánchez i-a luat din primul moment apărarea soției, spunând că nu a făcut nimic ilegal, și a promis că ambii vor coopera cu autoritățile pentru a-i dovedi nevinovăția. „În ciuda a tot ce se întâmplă, cred în justiția țării mele”, a spus Sánchez miercuri. El a sugerat că liderii dreptei politice ar fi „colaborat” cu cei care au lansat acuzațiile.

În declarația sa de luni, Sánchez a condamnat „degradarea vieții politice” din țara sa, prin vehicularea de „minciuni crase”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Este primul „lot” de acuzați dintr-un grup mai mare de simpatizanți ai mișcării Cetățenii Reichului („Reichsbürger”). Cei nouă sunt bănuiți că ar fi fost activi în „aripa militară” a structurii conduse de un nobil mărunt care este și om de afaceri, Prințul Heinrich XIII Reuss.

Presupusul puci este cel mai cunoscut caz de violență politică din Germania ultimilor ani. Oficialii de la Berlin spun mereu în ultimii ani că tocmai extrema dreaptă este amenințarea cea mai mare în țară.

AFP scrie că organizația condusă de Reuss era un amestec eclectic de personaje, incluzând printre altele un fost soldat din forțele speciale, un fost membru de dreapta al Parlamentului, un astrolog și un bucătar faimos.

Reuss însuși, împreună cu alți suspecți de apartenență la grupare, va merge în instanță în al doilea lot, sau al doilea caz, la Frankfurt, spre sfârșitul lunii mai.

• Te-ar putea interesa și: Germania: 13 pași împotriva extremei drepte

Extremiștii au promovat printre altele o serie de „mituri conspiraționiste” centrate pe mișcarea globală QAnon. Mișcarea Cetățenii Reichului cuprinde extremiști de dreapta și suporteri militanți ai portului de armă, respingând legitimitatea Republicii germane moderne.

Suporterii mișcării cred în existența continuă a Imperiului German dinaintea Primului Război Mondial, sub monarhie, iar unele grupări din cadrul mișcării și-au proclamat propriile state.

Vorbind duminică la Berlin, ministra de Interne germană, Nancy Faeser, a spus că grupările judecate acum au fost motivate de „ura pentru democrația noastră”.

„Vom continua cu abordarea dură până ce vom fi expus și dezmembra complet structurile mișcării”, a promis ea.

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.

Imagini ale noii acțiuni de protest, care a blocat traficul între capitală și orașul Gyumri din nord vestul Armeniei au apărut în dimineața zilei de 28 aprilie pe o pagină de Facebook a grupului „Tavush Pentru Patrie”, după denumirea provinciei armene de la granița cu Azerbaidjanul, unde are loc cedarea de teritorii. O altă autostradă, Martuni-Vardenis, din apropierea graniței estice a Armeniei a fost închisă în cursul nopții trecute.

Conform unui acord de delimitare a frontierelor anunțat pe 19 aprilie, Azerbaidjanul va recăpăta controlul asupra a patru sate populate în trecut de azeri și zonelor adiacente acestor sate din regiunea armeană Tavush din nord-estul Armeniei.

Satele învecinate cu regiunea azere Qazax au făcut parte din Azerbaidjan în perioada sovietică, dar au fost controlate de Armenia începând cu anii 1990.

Locuitorii mai multor comunități armene din Tavush protestează încă de la începutul lunii aprilie față de aceste planuri.

În noaptea de 26 aprilie, însă, au avut loc și altercații între protestatari și poliția armeană, în apropiere de graniță. Confruntările au avut loc în satul Kirants, când protestatarii au încercat să oprească un vehicul nemarcat, crezând că transporta cartografi azeri veniți să lucreze la demarcarea graniței.

Embed Răspândește

Ciocniri ale protestatarilor armeni cu poliția din cauza demarcării graniței cu Azerbaidjanul

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:00:49 0:00

Unii locuitori din Voskepar – un alt sat armean afectat de demarcarea frontierei planificate – au susținut, între timp, că ceea ce au anunțat autoritățile pe 19 aprilie contrazice ceea ce le-ar fi spus prim-ministrul Nikol Pashinian când a ținut o întâlnire la ușă închisă cu rezidenții la începutul săptămânii.

Acordul de delimitare a frontierei a fost salutat de Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și de premierul Pașinian, care a fost acuzat însă de politicienii din opoziție că renunță la teritorii. Pe 27 aprilie, protestele s-au extins la Yerevan, unde persoane cu lozinci antiguvernamentale au ocupat scena unui concert.

Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie în ultimele trei decenii pentru regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă majoritar armeană recunoscută internațional ca teritoriu azer, forțele armene pierzând ultimul război, în septembrie 2023.

(Serviciul Armean al Europei Libere, editor - Alexandru Eftode)

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.

Documentul, obținut de Reuters, a fost trimis în condițiile în care, până pe 8 mai, Blinken trebuie să raporteze Congresului dacă asigurările Israelului că folosirea armelor americane nu încalcă legea SUA sau internațională.

Până pe 24 martie, cel puțin șapte birouri ale Departamentului de Stat i-au trimis lui Blinken propriile puncte de vedere. Reuters notează că alți oficiali l-au sfătuit pe Blinken să creadă varianta Israelului, ceea ce arată diviziunile din interiorul Departamentului de Stat privind situația din Gaza.

„Unele părți din departament au fost în favoarea acceptării asigurărilor Israelului, altele au fost în favoarea respingerii lor, iar altele nu au luat nicio poziție”, a spus un oficial american.

Patru departamente americane – Democracy Human Rights & Munca; Populația, Refugiații și Migrația; Justiția Penală Globală și Afacerile Organizației Internaționale – au ridicat o „îngrijorare serioasă cu privire la nerespectarea” dreptului internațional umanitar.

Evaluarea celor patru birouri arată că asigurările Israelului nu sunt „nici credibile, nici de încredere”.

Printre posibilele încălcări ale dreptului internaționale de către Israel se numără lovirea în mod repetat a zonelor protejate și a infrastructurii civile din Gaza; „niveluri inconștient de mari ale prejudiciului civil pentru avantajul militar”; „uciderea lucrătorilor umanitari și a jurnaliştilor într-un ritm fără precedent”.

Evaluarea celor patru birouri a citat, de asemenea, 11 cazuri de acțiuni militare israeliene, despre care oficialii au spus că „restricționează în mod arbitrar ajutorul umanitar”, inclusiv respingerea unor camioane întregi de ajutor.

O altă mențiune a memoriului văzut de Reuters, din partea Biroului pentru Afaceri Politice și Militare – care se ocupă de asistența militară a SUA și de transferurile de arme – îl avertizează pe Blinken că suspendarea armelor SUA ar limita capacitatea Israelului de a face față potențialelor amenințări din afara spațiului său aerian.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat că nu comentează documentele scurse pe surse.

Întrebat despre notă, un oficial israelian a spus: „Israelul este pe deplin angajat în ceea ce privește angajamentele sale și implementarea lor, printre care asigurările date guvernului SUA”.

Oficialii administrației Biden au spus în mod repetat că nu au găsit Israelul vinovat de încălcarea dreptului internațional.

Discuții între țările arabe privind situația din Gaza

Între timp, ministrul de Externe al Arabiei Saudite, Prințul Faisal bin Farhan al Saud, prezidează o întâlnire la Riad cu reprezentanți din șase țări arabe pentru a discuta despre războiul Israelului din Gaza, a informat Agenția de Presă Saudită.

Oficialii arabi și-au reiterat apelurile ofensiva militară a Israelului în Gaza să se încheie și și-au exprimat opoziția față de atacul planificat al Israelului asupra orașului cel mai sudic al Gazei, Rafah, singurul colț al fâșiei în care nu a avut loc lupte la sol și unde s-a adăpostit mai mult de jumătate din populația teritoriului palestinian de peste 2,3 milioane de locuitori.

Ministerul Sănătății din Gaza a spus într-o nouă estimare la 27 aprilie că cel puțin 34.388 de palestinieni au fost uciși și alți 77.437 au fost răniți în ofensiva militară a Israelului asupra Gaza, lansată după atacurile din 7 octombrie în Israel ale grupării Hamas, considerate teroristă de SUA și UE.

Tot pe 27 aprilie, ministrul de Externe al Israelului, Israel Katz, a declarat că o incursiune planificată în orașul Rafah din sudul Gazei ar putea fi suspendată în cazul în care se ajunge la un acord pentru a asigura eliberarea ostaticilor israelieni deținuți de Hamas.

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.

În scrisoarea trimisă pe 26 aprilie și văzută de Voice of America (VOA), senatorii american au spus că sunt „din ce în ce mai îngrijorați de faptul că aspirațiile transatlantice ale Georgiei sunt subminate”.

Scrisoarea a venit după ce Comisia Helsinki din SUA a cerut partidului de guvernământ, Visul Georgian, să retragă proiectul de lege al „agenților străini” și să se abată de la „această cale distructivă”.

Guverne occidentale și organizații pentru drepturile omului au condamnat proiectul controversat despre care mulți spun că este o replică a unei legi rusești similare, folosită pentru a suprima disidența.

Mii de georgieni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de lege, după ce partidul de guvernământ i-a dat initial undă verde, votându-l în prima lectură, în ciuda disputelor din parlament.

Inițiativa legislativă a stârnit, de asemenea, proteste în masă când a fost înregistrată pentru prima dată în parlament anul trecut, determinând atunci guvernul să o retragă.

Embed Răspândește

Protestatarii georgieni cer retragerea „legii agenților străini”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:02 0:00

Partidul de guvernământ a spus că noul proiect de lege este identic cu cel retras anul trecut, cu excepția unei modificări: termenul „agent străin” va fi înlocuit cu cuvintele „o organizație care urmărește interesele unei puteri străine”.

În scrisoarea lor, senatorii americani au respins afirmațiile guvernului georgian că legea este echivalentă cu o lege americană care cere cetățenilor americani să se înregistreze ca agenți străini dacă reprezintă interesele unei părți străine în Statele Unite.

Fostul prim-ministru georgian, Irakli Garibașvili, care conduce Visul Georgian, a insistat pe 27 aprilie că scrisoarea senatorilor se bazează pe „concepții greșite”.

Garibașvili a declarat reporterilor că este esențial să se mențină comunicarea cu „partenerii europeni și americani”, astfel încât „acele neînțelegeri să fie eliminate”.

„Țara noastră, din păcate, se confruntă încă cu provocări. Principala provocare este ocuparea străină a 20% din țara noastră. Trupele ruse stau pe teritoriul ocupat, deși există și alte riscuri în țară”, a spus Garibașvili.

Sentimentul anti-rus este puternic în Georgia. Trupele ruse controlează aproximativ o cincime din teritoriul Georgiei, cea mai mare parte fiind luată în timpul unui război de cinci zile, din 2008.

Lectura finală a proiectului de lege este programată să fie dezbătută pe 17 mai. Președinta Georgiei, Salome Zurabishvili, a declarat pentru BBC că îl va respinge dacă va fi aprobat în forma actuală. Zurabishvili a spus că preocuparea ei majoră este faptul că proiectul de lege în cauză este „exact o copie a legii [președintelui rus Vladimir] Putin”.

Cu toate acestea, Zurabishvili a spus că partidul de guvernământ are destui parlamentari care să adopte legea și fără ea, dacă își folosește dreptul de veto.

Delegația Comisiei Europene la Tbilisi a criticat și ea introducerea proiectului de lege, declarând că este „incompatibil” cu valorile UE la care Georgia încearcă să se alăture. Oficialii UE au spus că dacă Georgia adoptă proiectul de lege, aceasta ar afecta parcursul de integrare europeană al Georgiei.

(Știre preluată de la Europa Liberă România)

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.

Patru oameni au murit în iunie 1990, când minerii chemați de guvernarea lui Iliescu au ajutat poliția să pună capăt demonstrațiilor prelungite din Piața Universității, în București, în favoarea ruperii cu trecutul comunist, independenței televiziunii și democratizării mai rapide.

Este a doua oară când Iliescu este trimis în judecată pentru „mineriada” din 1990. El a fost pus sub acuzare mai întâi în 2005, i s-a deschis proces în 2017, dar apoi acuzațiile au fost retrase din motive de procedură, iar ancheta a fost reluată de la capăt.

În același caz sunt trimiși acum în instanță premierul interimar de atunci, Petre Roman, șeful serviciilor de informații, Virgil Măgureanu, și alții.

În violențele din 1990 din centrul Bucureștiului, pe lângă cele patru decese, două persoane au fost violate, 1300 au fost rănite, iar 1200 au fost private de libertate pe motive politice – susțin procurorii.

Iliescu, care are 94 de ani, nu și-a recunoscut niciodată vina. El ar putea fi condamnat la 25 de ani de închisoare.

Evenimentele din iunie 1990 au atras României condamnare internațională, au încetinit procesul integrării ei euroatlantice și au declanșat un val de emigrare mai ales din rândul tinerilor dezamăgiți de ritmul prea lent al tranziției la democrație și economie de piață.

În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat Bucureștiul pentru că nu a anchetat cum se cuvine „mineriada”, făcând conducerea politică a țării, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, să ceară reluarea cercetărilor și procesului juridic.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Deputații partidului de guvernământ PAS au adoptat în lectură finală un proiect de lege care permite cetățenilor moldoveni stabiliți în America și câteva țări europene nordice să voteze prin corespondență. De la prima la a doua lectură, numărul acestor țări s-a mărit de la două la șase.

Dacă președinta Maia Sandu promulgă legea, votul prin corespondență va putea fi aplicat chiar la alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE așteptate în această toamnă. Vor putea vota prin poștă moldovenii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

După adoptarea proiectului de lege, deputatul PAS, Radu Marian, a spus că testarea votului prin corespondență în aceste țări le va permite autorităților să îmbunătățească procesul, așa încât „pe viitor, sperăm la parlamentare, să-l aplicăm în toată lumea”.

• Te-ar putea interesa și: Curtea Constituțională a spus că referendumul poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile

Opoziția parlamentară a criticat inițiativa PAS, la fel ca și în prima lectură, când a spus că votul prin corespondență ar putea duce la fraudarea alegerilor.

Vicepreședintele socialist al Parlamentului, Vlad Batrîncea, a spus că autoritățile de la Chișinău și-ar încălca un angajament propriu față de UE pentru că ar fi promis să nu schimbe legislația electorală în an electoral, iar proiectul de lege proaspăt adoptat nu ar fi fost trimis la o expertiză necesară, la Comisia de la Veneția.

Președinta Sandu și PAS au fost sprijiniți masiv de diaspora occidentală în alegerile din 2020 și respectiv 2021, promițând să ușureze participarea la vot a moldovenilor din străinătate. Aceștia trebuie să călătorească la distanțe mari în unele țări, ca cele americane sau scandinave, până la ambasadele și consulatele moldovene sau să aștepte vreme îndelungată la secțiile de vot aglomerate pentru a vota.

Care este procedura de vot?

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui să se înregistreze online la Comisia Electorală Centrală și să primească o notificare de la CEC despre finalizarea procedurii de înregistrare.

Proiectul de lege aprobat prevede că buletinele de vot vor fi expediate către țările sus-menționate prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Acesta mai stipulează că moldovenii din Ucraina, Federația Rusă sau alte țări „aflate în conflicte militare” nu vor putea vota prin poștă.

Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

Documentul mai conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, dar și despre situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Pe listă se află încă din mai 2023 politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc, iar din februarie 2024 le-au fost adăugați:

• Chiril Guzun, fost polițist de frontieră, liderul grupării paramilitare „Scutul Poporului”;
• Dmitri Miliutin, șeful Departamentului de Informații Operaționale de la al cincilea directorat al Serviciului Rusesc de Securitate (FSB), responsabil de operațiunile rusești în R. Moldova, în special în regiunea transnistreană;
• Arina Corșicova, șefa unor trusturi de presă din Moldova ce cuprind televiziunile Accent TV și Primul în Moldova, cărora li s-a suspendat licența, conducătoarea unor campanii de dezinformare și aliata oligarhului fugar Ilan Șor;
• Dumitru Chitoroagă, proprietarul unor canale de televiziune din Moldova ca TV6 sau Orhei TV, cu licențe suspendate, care au promovat mesaje menite să submineze democrația, inclusiv la comanda lui Șor;
• Maria Albot, consiliera pe teme externe a bașcanului UTA Găgăuzia, administratoarea fundației „Miron Șor”, considerată de UE aliată de încredere a lui Ilan Șor;
• Victor Petrov, politician, membru al Adunării Populare din autonomia găgăuză, liderul unei formațiunii politice pro-ruse care a fuzionat cu partidul „Renaștere” al lui Șor.
• Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”, grupare paramilitară condusă de Chiril Guzun, cuprinzând foști militari și polițiști, care pun la cale proteste, inclusiv cu folosirea violenței, în special în scopul destabilizării R. Moldova, în colaborare cu oamenii lui Șor.

Mulți dintre cei ale căror sancțiuni sunt acum prelungite de UE au ajuns, pentru aceleași motive, pe liste de sancțiuni din SUA, Canada și alte țări occidentale.

Prelungirea sancțiunilor UE vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale Occidentului că Rusia își întețește „războiul hibrid” împotriva Moldovei și după ce politicienii moldoveni pro-ruși, în frunte cu Ilan Șor, au constituit la Moscova un bloc electoral în opoziție față de actuala putere pro-europeană.

Europa Liberă a aflat datele pe perioada ianuarie – martie de la Serviciul Vamal, care a precizat că multe operațiuni de export -import făcute de agenți economici din regiunea transnistreană au fost scutite de taxe, datorită unui sistem de preferințe valabil pentru firmele din toată țara.

Republica Moldova colectează taxe vamale în stânga Nistrului în premieră, datorită unui nou Cod Vamal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, prin care a pus în condiții egale exportatorii și importatorii de pe ambele maluri. În ciuda unor proteste ale administrației de la Tiraspol, agenții economici transnistreni au început să plătească pentru că altfel nu ar mai fi putut importa sau exporta.

• Citește și: Interes sporit pentru școlile românești din stânga Nistrului: „O parte din oameni au înțeles că viitorul lor nu e în Rusia”

Serviciul Vamal a spus Europei Libere că 221 de companii din stânga Nistrului au depus 8.690 de declarații vamale, în primul trimestru al anului curent. Dar în 2.354 de cazuri, întreprinzătorii din regiunea transnistreană au prezentat certificate de origine și fie au beneficiat de o taxă vamală redusă, fie au fost scutiți de achitarea ei.

În primele șase luni ale anului trecut, Vama a colectat aproape 943 de milioane de lei sub formă de taxe vamale, ceea ce ar însemna, în medie, 470 de milioane pe trimestru. Astfel, taxele vamale colectate în stânga Nistrului în primul trimestru din 2024 reprezentă circa 10%.

• Te-ar putea interesa și: „Mai bine-l las, dar nu mă înregistrez în Transnistria”. Povestea unui agricultor care are pământ peste traseul Râbnița-Tiraspol

Răspunzând măsurii luate de guvernul de la Chișinău, administrația de la Tiraspol a amenințat să-i oblige să plătească „taxe vamale” în stânga Nistrului pe fermierii moldoveni din raionul Dubăsari, care au terenuri agricole dincolo de traseul Camenca – Tiraspol.

Iar școlilor cu predare în limba română, situate în regiune, le-au fost majorate taxele pentru serviciile comunale. Chișinău a spus că va compensa din buget cheltuielile suplimentare ale școlilor și fermierilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit IPN, se propune stabilirea tarifului de 7 915 lei pentru o mie de metri cubi, cu o reducere de 13,3% la punctele de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor de presiune înaltă.

La punctele de ieșire din rețelele de presiune medie tariful propus este de 8 917 lei pentru o mie de metri cubi, cu 11,5% mai puțin ca în prezent.

În cazul rețelelor de presiune joasă, la care sunt conectați consumatorii casnici și o parte a consumatorilor non-casnic, tariful propus este de 12 200 de lei pentru o mie de metri cubi, cu o scădere de 8,9%.

• Te-ar putea interesa și: De ce Vestmoldtransgaz cere tarife mai mari pentru transportul de gaze și cum se va reflecta asta în facturi

Ultima dată, gazele naturale s-au ieftinit pe 21 februarie 2024. Atunci, ANRE a aprobat un tarif de 13,39 lei (fără TVA) pentru un metru cub de gaze pentru consumatorii casnici. Mai devreme, tariful a fost de 18 lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit Ministerului, Curtea Supremă a răspuns că va analiza cererea la 7 iunie.

Anul trecut, Procuratura Generală a Rusiei a declarat drept organizații indezirabile două mișcări înregistrate în străinătate: Liga Națiunilor Libere și Forumul Popoarelor Libere Post-Ruse, care există și promovează autodeterminarea unor republici etnice din Federația Rusă.

În noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a Rusiei a interzis deja o „mișcare” care nu există, anume „Mișcarea Internațională Publică LGBT”.

Regimul social-conservator al Rusiei, care se prezintă ca apărător al „valorilor tradiționale” în toată lumea, invocă adesea, fără dovezi, existența unor rețele de lobby LGBT care ar căuta să oblige toate statele să renunțe la modelul familiei tradiționale.

• Te-ar putea interesa și: Aliații Rusiei adoptă unul câte unul legi anti-LGBT+. La rând: Belarus

Chiar săptămâna aceasta, speakerul Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a comentat din nou ceea ce a numit „tragedia umană” prin care ar trece Occidentul pentru că acceptă persoanele LGBT și transgender, înscriindu-se pe „o cale sigură spre degenerare”. „Noi avem altă cale, diametral opusă”, a asigurat joi deputatul rus, citat de TASS.

În ultimii ani, Rusia a interzis schimbarea de gen prin intervenții medicale, a aprobat o lege care impune divorțul dacă partenerul își schimbă genul și a interzis prin lege adoptarea de copii sau înscrierea ca asistenți parentali a persoanelor trans.

Legea rusă din 2012 care interzice exprimarea opiniilor pozitive despre LGBT în fața minorilor a fost „copiată” în alte câteva țări conduse de regimuri conservatoare sau cu biserici puternice, ca Ungaria sau Georgia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Sunt câteva probleme care trebuie rezolvate și este loc pentru noi eforturi”, a spus Xi, potrivit televiziunii chineze de stat, CCTV.

„Sperăm că SUA vor putea de asemenea avea o viziune pozitivă asupra dezvoltării Chinei”, a mai spus Xi, adăugând că „odată ce această chestiune va fi soluționată... relațiile se vor putea stabiliza, ameliora și vor putea progresa”.

Associated Press notează că dialogul dintre cele două mari puteri s-a intensificat în ultimele luni, chiar dacă divergențele persistă, mai ales pe teme ca relațiile dintre Beijing și Taiwan, comerțul, drepturile omului, sprijinul Chinei pentru Rusia și altele.

„În linii mari, relația China-SUA începe să se stabilizeze”, a spus ministrul de externe chinez, Wang Xiaohong, la începutul celor peste cinci ore de discuții avute de Blinken vineri cu liderii chinezi. El a adăugat însă că „în același timp, factorii negativi din relație se amplifică încă”.

Wang a mai avertizat că dacă lucrurile nu se schimbă, relațiile dintre Beijing și Washington riscă să intre pe o „spirală descendentă”.

• Te-ar putea interesa și: Summitul sino-american – o parțială resetare a relației

La rândul lui, Blinken a spus că administrația președintelui Joe Biden pune un accent deosebit pe relațiile cu China, „chiar dacă sunt și dispute” și a insistat că dialogul trebuie să continue.

El a reluat însă apelul – deloc agreat în mod tradițional de China – ca Beijingul să respecte drepturile omului și să promoveze practici comerciale corecte.

AP amintește că vizita lui Blinken în China, începută miercuri la Șanhai, vine la scurt timp după ce președintele Biden a semnat un pachet de ajutor pentru străinătate de 95 de miliarde de dolari, care cuprinde și 8 miliarde pentru contracararea acțiunilor agresive ale Chinei împotriva Taiwanului și în Marea Chinei de Sud.

China a condamnat deja ajutorul pentru Taiwan, numindu-l o provocare, și a criticat eforturile americane de a o obliga să vândă platforma socială TikTok, considerată de unele guverne drept un pericol de securitate, cel puțin atâta timp cât este în mâinile chinezilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Cel mai bine, la acest capitol stau opt raioane: Soroca, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Telenești, Orhei și Anenii Noi, cu peste 33,8% de locuințe recenzate. La celălalt capăt sunt municipiile Chișinău și Bălți, dar și raioanele Briceni, Cimișlia, Cantemir și Cahul, cu o pondere de sub 28,6%.

În localitățile rurale, recensământul decurge mai ușor, spune directorul BNS și explică asta prin faptul că oamenii cunosc recenzorii, care în multe cazuri sunt de pe loc, și sunt mai deschiși să fie intervievați. O altă explicație de ce în orașe procesul decurge mai greu este că oamenii sunt la muncă atunci când vin recenzorii și programează interviurile pentru alte zile și ore.

• Te-ar putea interesa și: Recensământ 2024: „La o zi de activitate, unii recenzori renunță și pleacă din funcție”

Cara mai spune că BNS a organizat un sondaj și, potrivit rezultatelor, circa 80% din intervievați știu despre recensământ, iar peste 90% sunt deschiși să participe la acest exercițiu.

Întrebat de jurnaliști dacă sunt refuzuri și dacă au fost aplicate sancțiuni, oficialul spune că este devreme de a vorbi despre aceasta. El menționează că recenzorii depun eforturi suplimentare pentru a-i convinge pe toți să participe. Iar despre sancțiuni se va putea vorbi abia după ce recensământul se va încheia.

La sfârșitul celei de-a treia săptămâni de recensământ, peste 860 de mii de persoane au fost intervievate și aproape 600 de mii de locuințe au fost vizitate de recenzori, ceea ce reprezintă 28,4% din numărul total de locuințe estimate.

Începând cu data de 8 aprilie și până pe 7 iulie, în R. Moldova se desfășoară Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Autoritățile estimează că primele date preliminare vor fi publicate după șase luni de la finalizarea recensământului.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Rezoluția a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, 11 împotrivă și 18 abțineri.

Pe 1 aprilie, un tribunal rusesc a prelungit arestul jurnalistei Alsu Kurmasheva, de la serviciul Tătar-Bașkir al RFE/RL, până pe 5 iunie.

RFE/RL a numit luni arestarea ei „revoltătoare” și a spus că a fost închisă „pur și simplu pentru că deține un pașaport american”.

„Acuzațiile împotriva lui Alsu sunt fără temei. Nu este un proces legal, este un truc politic, iar Alsu și familia ei plătesc în mod nejustificat un preț groaznic”, a spus președintele RFE/RL, Stephen Capus. „Rusia trebuie să pună capăt acestui fals și să o elibereze imediat pe Alsu”, a adăugat el.

În rezoluția adoptată joi, Parlamentul European îndeamnă autoritățile ruse să ofere acces imediat la asistență medicală cuprinzătoare pentru deținuții politici a căror sănătate este în stare critică, în special Vladimir Kara-Murza, și reamintește Rusiei să își respecte obligațiile internaționale privind drepturile prizonierilor.

• Te-ar putea interesa și: După șase luni de detenție în Rusia, jurnalista RFE/RL Alsu Kurmasheva încă încearcă să înțeleagă ce i se întâmplă

De asemenea, invită autoritățile rusești să permită funcționarilor consulari accesul la deținuții cu dublă cetățenie.

„Uniunea Europeană (UE) ar trebui să fie pe deplin solidară cu societatea civilă rusă care a subscris la valorile democratice universale și a respins imperialismul și ar trebui să folosească regimul european de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului, pentru a sancționa autorii încălcărilor drepturilor omului”, se spune în document.

De asemenea, denunță escaladarea încălcărilor drepturilor omului de către regimul de la Kremlin și condamnă represiunea în curs împotriva criticilor guvernamentali, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor anti-război și a jurnaliștilor independenți, precum și suprimarea sporită a activiștilor LGBTIQ.

• Te-ar putea interesa și: Jurnalista Europei Libere, Alsu Kurmasheva, rămâne în arest în Rusia până pe 5 iunie

Parlamentul European îndeamnă statele membre ale Uniunii Europene și comunitatea internațională să nu recunoască rezultatul alegerilor prezidențiale din Rusia din teritoriile ocupate ilegale de Ucraina și chiar din interiorul Rusiei, pentru că nu au fost „nici libere, nici corecte, nu respectă standardele electorale internaționale de bază și, prin urmare, nu au legitimitate democratică”.

Legislativul european îndeamnă statele membre UE și comunitatea internațională să limiteze relațiile cu Putin la chestiunile necesare pentru pacea regională, precum și în scopuri umanitare și de drepturi ale omului, de exemplu schimburile de prizonieri, returnarea copiilor deportați în Ucraina sau apelarea privind eliberarea deținuților politici.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Joi, 25 aprilie, agenția de știri oficială a Rusiei, TASS, a anunțat că Ministerul Sportului din Coreea de Nord va trimite o delegație la Jocurile Prieteniei de la Moscova și Ekaterinburg.

Fără să dea cifre, nord-coreenii au anunțat prin ambasada lor de la Moscova că delegația va fi „impresionantă”.

Jocurile Prieteniei vor începe la scurt timp după Jocurile Olimpice de la Paris, la care ar putea să participe maximum câteva zeci de sportivi ruși, ca „neutri”, fără steag, datorită sancțiunilor impuse Rusiei din cauza invadării pe scară largă a Ucrainei în urmă cu peste doi ani.

• Te-ar putea interesa și: Macron vrea „armistițiu olimpic” la vară, după tradiția antică

Nu este limpede dacă Moscova le va da voie sportivilor ruși calificați pentru Paris să participe la competiție.

Jocurile Prieteniei 1984 (Дружба-84), după care par copiate cele de la toamnă, s-au ținut între 2 iulie și 16 septembrie 1984 în URSS, cu participarea altor opt țări comuniste ce boicotaseră Olimpiada din SUA. Mai devreme, țările occidentale nu participaseră la Olimpiada de la Moscova, din 1980, în semn de protest față de invazia sovietică din Afganistan.

Spre deosebire de Jocurile Olimpice, Jocurile Prieteniei pe care le va organiza Moscova vor fi dotate cu premii în bani: în total, 50 de milioane de dolari.

Excluși de la numeroase competiții internaționale din cauza dopajului, iar apoi a anexării Crimeii și invaziei pe scară largă din Ucraina, rușii au anunțat ținerea competiției proprii în urmă cu un an.

• Te-ar putea interesa și: Câțiva sportivi ruși se pot califica la olimpiadă. Îi va „aproba” Kremlinul?

În noiembrie 2023, Comitetul Internațional Olimpic a recomandat țărilor membre să nu participe la Jocurile Prieteniei rusești, spunând că evenimentul este contrar nu doar interdicțiilor sportive la care este supusă Rusia, dar și „obiectivului Mișcării Olimpice de a menține independența și autonomia sportivă”.

În martie 2024, șeful CIO, Thomas Bach, a numit competiția rusească drept o inițiativă „cinică”.

Pe lângă interdicțiile de participare la competiții externe, Rusia nu are nici dreptul să găzduiască competiții internaționale.

Nu este limpede care țări vor trimite delegații la Jocurile rusești. La 28 martie, Aleksei Sorokin, șeful comitetului de organizare, a spus că ar urma să participe „cel puțin” 70 d țări, și vor fi 33 de discipline sportive. Prima în ordine alfabetică este „Acrobatic Rock-and-Roll”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Lotul de ajutoare de la NATO conține 4.000 de truse medicale individuale, 12.000 de garouri și 60 de truse medicale colective, care vor fi repartizate în unitățile militare din Moldova.

La ceremonia de transmitere a donației au fost prezenți, între alții, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, și șeful Direcției cooperare în domeniul apărării și securității a Diviziunii operațiuni, de la Cartierul general al NATO, Piers Cazalet.

• Te-ar putea interesa și: Moldova a primit un radar din Franța, estimat la 14 milioane de euro

Asistența este oferită în contextul consolidării capabilităților medicale ale Armatei Naționale, prin intermediul Pachetului de Consolidare a Capacității de Apărare (DCBI), oferit de Alianța Nord-Atlantică, precizează un comunicat de presă al ministerului moldovean al Apărării.

Luând cuvântul la ceremonie, Anatolie Nosatîi a mulțumit Republicii Federale Germania, Italiei, Luxemburgului, Turciei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și reprezentanților NATO pentru contribuția și implementarea acestui „proiect important” pentru Armata Națională.

„Această asistență, pe lângă multe altele, este un exemplu elocvent al cooperării eficiente dintre Republica Moldova și Alianța Nord Atlantică, în cei 30 de ani de la semnarea Programului Parteneriat pentru Pace, care se realizează prin diverse programe și inițiative implementate în țara noastră, în beneficiul cetățenilor”, a spus ministrul Nosatîi.

La rândul său, Piers Cazalet a declarat că această cooperare „practică” între NATO și Moldova este „încadrată în Pachetul de Consolidare a Capacității de Apărare, care a fost lansat în 2015 și consolidat anul trecut”. Acesta vizează aproape 20 de domenii de cooperare, de la logistică și instruire, până la comunicarea strategică și securitatea cibernetică, a spus oficialul NATO, potrivit comunicatului citat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Veneția este primul oraș din lume care a adoptat o astfel de măsură, în eforturile sale de reducere a efectelor turismului excesiv asupra zonei istorice a orașului. Oficialii locali susțin că taxa de 5 euro va contribui la protejarea patrimoniului mondial UNESCO, dar și la efortul de a face orașul din nou „locuibil”, scrie The Guardian.

Însă câteva grupuri de localnici și comercianți au organizat joi, 25 aprilie, proteste față de această inițiativă, despre care susțin că nu va rezolva problema turismului excesiv și a consecințelor acestuia.

„În primul rând: 5 euro nu vor descuraja pe nimeni. În al doilea rând, turiștii care vin pentru o zi nu sunt problema: problema este lipsa locuințelor la preț accesibil. Avem nevoie de politici care să ajute localnicii, cum ar fi reguli pentru a limita activități de tip Airbnb”, a spus un localnic.

• Te-ar putea interesa și: Amsterdam s-a pornit să reducă numărul turiștilor. Începe cu navele

Autoritățile susțin însă că sistemul este bun și va servi la colectarea de date ce vor ajuta la reglementarea fluxurilor turistice, care în anumite perioade ale anului sufocă orașul. Anul trecut circa 20 de milioane de persoane au vizitat Veneția, jumătate dintre ele rămânând peste noapte, în hoteluri sau apartamente închiriate în regim temporar.

Taxa de intrare, care va permite accesul în centrul istoric al Veneției între 8:30 și 16:30, va fi testată timp de 29 de zile „de vârf”, adică perioade în care se atestă un flux mare de vizitatori. Taxa va fi aplicată de joi, 25 aprilie și până pe 5 mai în regim zilnic, iar ulterior pentru fiecare weekend până pe 14 iulie, ca parte a primei etape de testare.

Lipsa confirmării de plată sau a biletului de acces va fi sancționată cu amenzi de la 50 la 300 de euro.

Localnicii și rezidenții regiunii Veneto, navetiștii, studenții și copiii cu vârsta de sub 14 ani, nu vor achita această taxă. Autoritățile vor decide dacă măsura va fi permanentă și dacă o vor majora, la finalul acestui an.

• Te-ar putea interesa și: Turismul european, noroc sau blestem? Orașele riscă să se sufoce din nou sub valul de turiști

Primarul Veneției, Luigi Brunario, a anunțat că până pe 25 aprilie au fost vândute 5.500 de bilete de acces în zona istorică a orașului, cu încasări de 27.500 de euro. Ziua de 25 aprilie este o sărbătoare națională în Italia, comemorând înfrângerea fascismului și nazismului, în 1945.

Autoritățile au informat că peste 80.000 de persoane și-au înregistrat prezența în Veneția joi, 25 aprilie, dar doar circa 7.000 au plătit taxa de intrare. Majoritatea celor intrați au fost localnici sau turiști care stau peste noapte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News