În preajma zilei internaționale a persoanelor în etate, marcată anual de Națiunile Unite la 1 octombrie, Valentina Ursu i-a solicitat un interviu conferențiarului universitar Dumitru Noroc, om emerit de 84 de ani, deputat în primul parlament al R. Moldova, vorbind cu el mai ales despre starea moldovenilor înaintați în vârstă.
Europa Liberă: Cum e să îmbătrânești frumos într-o Moldovă săracă?
Dumitru Noroc: „Offf, Doamne, Doamne… La oraș ne spun „de vârsta a treia”, „moș”, iar la țară îți spun cam așa: Ce mai vrea și ghiujul acesta bătrân? Îi greu. Poate nu pentru toți, dar majoritatea de vârsta noastră o duc foarte greu. În condițiile care s-au creat astăzi, te rogi să mori sănătos, să nu cazi pe mâna doctorilor (râde), că aceștia mor cu nădejde, adică trag nădejde că o să fie bine mâine, dar, știți, reiese așa, trăiește azi bine, că nu știi ce o să fie mâine.”
Europa Liberă: Ce trebuia și ce trebuie să facă statul, ca acești oameni ajunși la o vârstă onorabilă să nu aibă pretenții și reproșuri la guvernanți că nu au o bucată de pâine pe masă sau că-și duc viața de azi pe mâine?
În condițiile care s-au creat astăzi, te rogi să mori sănătos, să nu cazi pe mâna doctorilor
Dumitru Noroc: „Sigur că ar fi bine ca guvernanții să se gândească să ne mărească pensia – spun că au indexat-o, una-alta, dar nu-i mărită pensia. Știți, indexarea cu 10%, cu 7%, asta compensează inflația și ești toată vremea la același nivel.”
Europa Liberă: Dar care ar trebui să fie mărimea pensiei, ca un om să poată zice că are un trai decent?
Dumitru Noroc: „Două mii, două mii jumătate, trei mii – asta nu-i așa de mult, dar nu-i chiar așa de puțin cum acum primesc, mai ales oamenii de la țară, dar eu vreau să spun că și la oraș e foarte greu, pentru că acei de la țară mai au pe lângă casă ceva, dar aceștia nu au nimic.”
Europa Liberă: Eu discutam cu o profesoară dintr-un sat din raionul Nisporeni, care-mi zicea că mănâncă mămăligă și, uneori, dacă are ulei să o întingă în tigaia în care încinge uleiul.
Pentru inteligenții de la țară care au îmbătrânit e foarte greu, pentru că au ieșit cu o pensie mică și-s neputincioși să muncească. Sigur, ei au venituri foarte scăzute și de aceea inteligenții de la sate o duc mai greu decât acei din orașe
Dumitru Noroc: „Pentru inteligenții de la țară care au îmbătrânit e foarte greu, pentru că au ieșit cu o pensie mică și-s neputincioși să muncească. Sigur, ei au venituri foarte scăzute și de aceea inteligenții de la sate o duc mai greu decât acei din orașe.”
Europa Liberă: Dumitru Noroc a ajuns la o vârstă respectabilă. Puteți fi dat drept exemplul unei persoane care duce o viață activă la orice vârstă. De ce nu se molipsesc și alții de la Dumneavoastră de această „boală” frumoasă?
Dumitru Noroc: „Bătrânețea trebuie să ți-o păstrezi din tinerețe. Dar noi în tinerețe suntem aprinși, umblăm cam dezbrăcați, mai cinstim, mai răcim, nu acordăm atenție. Dacă am acorda atenție la timp atunci, sigur că și încoace ar fi mai bine. Și iaca noi ne trezim când ne-am îmbolnăvit de-acum și ne aducem aminte că a trebuit să nu facem ceea și cealaltă… Iaca nu trebuie de făcut, nu trebuie de fumat, nu trebuie de băut, atunci când ai o masă, o festivitate, ai luat ceva, dar nu să te scoată de subsuoară de după masă și vrei după aceea să ai un organism sănătos. E imposibil lucrul acesta.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ce ați făcut – ați respectat regimul alimentar, regimul de somn, regimul de muncă? Ce ați făcut că ați reușit să vă mențineți tinerețea?
Omul are multe plăceri în viață, dar trebuie să știe când să se oprească. Vasăzică, să mănânci, să te oprești, dar să mai vrei. Toate trebuie să fie dozate, adică să nu faci abuz la mâncare, la băutură, la fumat
Dumitru Noroc: „(râde) Eu am respectat tot. Am mâncat ce am vrut, am cinstit când și cum trebuie, dar niciodată n-am făcut abuz. Omul are multe plăceri în viață, dar trebuie să știe când să se oprească. Vasăzică, să mănânci, să te oprești, dar să mai vrei. Toate trebuie să fie dozate, adică să nu faci abuz la mâncare, la băutură, la fumat… Și încă una – trebuie de mișcat. Iaca asta-i problema – niciun medicament nu înlocuiește mișcarea niciodată, dar mișcarea înlocuiește toate medicamentele. Eu mătincă merg vreo trei kilometri în toată ziua; mai ales la vârsta noastră trebuie să fie mișcare. Acela-i fericit om care are mintea clară și face multă mișcare. Dacă n-avem aceste două lucruri, apoi ne chinuim și noi, și-i chinuim și pe alții.”
Europa Liberă: Se mai zice că vârstnicii mai sunt și o sursă de înțelepciune. Iată, înțelepciunea lor unde e canalizată? Cine are nevoie de această înțelepciune astăzi în Republica Moldova?
Trebuie de făcut legile într-așa mod ca să folosim ceea ce avem noi; avem puțin, dar trebuie să-l folosim rațional, dar noi puținul acesta îl dăm așa, care și cum socoate
Dumitru Noroc: „Vedeți că aceștia de la guvernare și de la Parlament sunt încă tineri, ei încă nu știu ce-i așteaptă. Iaca asta-i o problemă. Ei ar trebui să se gândească de pe acum – nu cum să-și apere averile sau altceva, dar să se gândească cum de ajutat poporul acesta. Tragem nădejde că poate s-a schimba guvernarea, pentru că, dacă nu vin tinerii la conducere, care au alte viziuni și rămân aceștia care nu știu cum să-și apere averile și fac niște legi cu capitalul, cu toate acestea și ne amăgesc. Înțelegeți? Trebuie de făcut legile într-așa mod ca să folosim ceea ce avem noi; avem puțin, dar trebuie să-l folosim rațional, dar noi puținul acesta îl dăm așa, care și cum socoate. Și iaca asta-i cam cu bătrânețea… Bătrânețe, haine grele / Cum să fac să scap de ele?... Dar n-ai încotro.”
Europa Liberă: De ce nu-și pun întrebarea aceasta cei care îmbătrânesc frumos în statele dezvoltate, ca să scape de aceste straie grele – bătrânețea?
Dumitru Noroc: „Când am început a călători prin lume, eu nu vedeam tineret acolo și îi întreb pe dânșii: Dar unde-i tineretul? Tineretul își face pensia pentru bătrânețe. Ei când ies la pensie, au capital și îl folosesc. La noi, duceți-vă la mare și o să vedeți acolo numai tineret. Dacă o să vedeți vreun bătrânel pe acolo, apoi toți se uită la dânsul: Dar de unde a apărut el pe aici? Iaca asta-i – noi n-am luat lucrurile astea, că omul trebuie să muncească, să producă, ca să poată la bătrânețe trăi normal. Iaca lucrurile astea la noi nu se fac și de aceea am ajuns noi în starea asta. Eu iar mă întorc la aceea că, dacă ar veni la conducere tineret școlit bine și care ar fi ambițioși și să nu vină să se îmbogățească, dar să facă ceva pentru popor, am face treabă.”
Europa Liberă: Vârstnicii trăiesc cu nostalgie? Nostalgia-i regretul după anii tinereții?
Dumitru Noroc: „Da!”
Europa Liberă: Dar există un conflict între generații?
Dumitru Noroc: „Există, sigur că există.”
Europa Liberă: Și cum se depășește acest conflict?
Dumitru Noroc: „Prin conciliere.”
Europa Liberă: La ce se reduce acest conflict între generații?
Dumitru Noroc: „La starea economică mai mult, că, știți, problemele acestea apar că n-au ba de mâncare, ba de foc, una-alta și aici se începe toată chestia asta, că, dacă ar trăi bine și feciorul, și fiica, și moșnegii au casa lor, atunci… Dacă nu, apar conflicte că unul vine să-i dai ajutor, dar tu n-ai de unde-i da acel ajutor, ori copilul nu are, ori părintele și de aici se încep conflictele acestea. Partea economico-socială asta-i dureroasă.”
Europa Liberă: Și pe tărâm politic există conflicte între generații?
Dumitru Noroc: „Numaidecât există.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cei care îmbătrânesc?
Dumitru Noroc: „Să aibă răbdare. Măsoară de zece ori, taie o dată, că vă spun că câteodată apar conflicte de aceea că se aprinde ba unul, ba altul. Și noi, având în vedere că de-acum ne-am trăit traiul, ne-am mâncat mălaiul, trebuie să ascultăm, să analizăm și să spunem un cuvânt la locul lui, la timpul lui ș.a.m.d. Asta trebuie numaidecât, pentru că, dacă asta nu e, nimic nu e.”
