Linkuri accesibilitate

B.Brink: „Chișinăul trebuie să pună în practică (...) în spirit și literă recomandările Comisiei de la Veneția”


I.Munteanu: acest mesaj e o condiționalitate pentru continuarea dialogului strategic moldo-american.

O oficialitate de rang înalt de la Departamentul de Stat de la Washington a îndemnat autoritățile moldovene să respecte „pe deplin, în spirit și literă” recomandările Comisiei de la Veneția privitoare la reforma sistemului electoral. Bridget Brink, asistenta adjunctă a secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice se află de joi la Chișinău într-o vizită despre care ministerul moldovean de externe a spus că marchează o relansare a dialogului strategic dintre Statele Unite şi Republica Moldova. Relatează Liliana Barbăroșie:

Lansarea dialogului strategic dintre Statele Unite şi Republica Moldova a devenit posibil în 2014 inclusiv graţie unei reuşite anterioare din relaţia bilaterală - abolirea cu doi ani mai devreme a restricțiilor comerciale față de Republica Moldova, restricţii conţinute în Amendamentul Jackson-Vanik şi rămase din vremea războiului rece.

Demarat cu destulă energie, dialogul s-a oprit însă la scurt timp.

De vină a fost delapidarea băncilor moldovene, fraudă dezaprobată cu fermitate de administraţia americană şi de instituţiile europene, care au sistat şi finanţarea ţării urmare a jafului şi insatisfacţiei de viteza cu care se mişca ancheta.

De ce ar fi căzut de acord acum administraţia americană să eleveze din nou relaţia bilaterală cu Chişinăul la nivelul de dialog strategic?

Fostul ambasador la Washington Igor Munteanu, de al cărui mandat se leagă stabilirea în 2014 a acestui dialog, presupune că, chiar dacă Chişinăul este cel care în primul rând are nevoie de strângerea relaţiilor cu SUA, şi administraţia americană simte nevoia unei coordonări mai bune a priorităţilor de cooperare cu un stat din Europa de Est ca Republica Moldova, cu o democraţie incipientă şi instituţii nefuncţionale încă:

„Probabil, formula „relansare” este imprecisă. Probabil, e vorba mai degrabă de „continuarea” dialogului strategic lansat în martie 2014, pentru că „relansarea” ar presupune că s-au schimbat major temele aflate la baza, la fundamentul acestui dialog strategic. Or, temele, din câte observ, nu s-au schimbat fundamental, au rămas aceleași. E vorba de întărirea cooperării pe linia instituțiilor democratice, de intensificarea acțiunilor de combatere a corupției, de intensificarea eforturilor de diminuare a traficului de ființe umane, de căutare de alternative pe sectorul energie, astfel încât independența și securitatea energetică a țării să fie reconsiderate. De ce este relansat în acest moment? Pentru că din partea Statelor Unite ale Americii reprezintă un instrument prin care poate face asistența sa mai precisă, mai direcționată, mai bazată pe rezultate concrete, nu pe retorică, iar din partea Republicii Moldova, a Chișinăului, a Guvernului care reprezintă țara în raport cu partenerii externi, este un instrument de a capta mai multă vizibilitate ori încredere, evident. Dialogul are un rol instrumental în întărirea state craft-ului, adică a capacității unui stat de a fi rezistent în fața provocărilor. Și probabil că, odată ce s-a luat în vedere folosirea unei vizite a doamnei Bridget Brink în Republica Moldova pentru a face acest eveniment de relansare a dialogului, eu cred că este un fel de optimizare a relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Republica Moldova.”

Oficialitatea de la Departamentul de Stat care a venit la Chişinău pentru această relansare este Bridget Brink, asistenta-adjunctă a secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, care a fost în Republica Moldova de cinci ori, inclusiv în martie 2016, când guvernul de la Chişinău se pregătea să reia colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional.

Într-o declarație făcută vineri la Chişinău, după întâlnirea cu ministrul de externe Andrei Galbur, Brink a îndemnat printre altele Republica Moldova să respecte opinia Comisiei de la Veneția privind inițiativa schimbării sistemului de vot.

„Chișinăul trebuie să pună în practică întrutotul, în spirit și literă, recomandările Comisiei de la Veneția privitoare la reforma codului electoral”, a spus Brink, repetând practic o declaraţie făcută acum două zile de comisarul european pentru extindere și politica vecinătății, Johannes Hahn, după o întâlnire pe premierul moldovean care a mers la Bruxelles imediat ce Comisia de la Veneţia a spus într-o opinie despre sistemul mixt propus de democraţi că e „nerecomandabil” de a fi pus în practică.

Mesajul oficialității americane ar trebui înţeles ca condiţionalitate pentru continuarea dialogului strategic moldo-american, ne-a spus Igor Munteanu, fostul ambasador moldovean la Washington:

„Cred că, în acest moment, nu s-au scos toate , îngrijorările legate de intențiile actualei guvernări de a aplica un sistem electoral cu deficiențe și de a subestima sau de a submina rolul partidelor politice, al pluralismului politic, al altor elemente care formează substanța unui model democratic de guvernare în Republica Moldova. Despre asta este vorba și aici, probabil că putem să legăm motivul pentru care Statele Unite acceptă să relanseze un dialog strategic, pentru că asta înseamnă și un instrument de sporire a responsabilității precedente.”

În declarațiile ei de vineri, Brink a mai spus că R. Moldova este datoare și să-i aducă în instanță pe cei vinovați de „scandalul” furtului miliardului din bănci și să asigure o desfășurare „completă și transparentă” a anchetei condusă de compania Kroll.

XS
SM
MD
LG