Publicații din 32 de țări, între care britanicul „The Guardian” şi cotidianul german „Südeutsche Zeitung” au publicat luni ample investigaţii jurnalistice despre spălarea banilor murdari de către Rusia prin banci moldovene, bani care ar fi contribuit la influenţarea politicilor unor ţări occidentale. Despre implicaţiile moldovene în această afacere numită „Spălătoria globala sau laundromatul global” Rise Moldova scrie că şase companii conectate la familia Shor au încasat 22 de milioane de dolari din „Spălătoria rusească”, banii intrând în conturile ShorHolding în mai multe tranșe, prin viramente făcute de firme fantomă din Marea Britanie și Noua Zeelandă. Rise Moldova a tras concluziile analizând informații bancare. Până acum, autoritățile din Moldova nu au vorbit despre aceste tranzacții. Publicaţia le prezintă însă amănunţit pe site-ul său rise.md.
Ziarul rus „Novaia Gazeta” a scris zilele trecute că cei mai mari trei beneficiari finali ai „schemelor moldovenești” prin care din Rusia au fost spălate 22 mlrd. USD sunt omul de afaceri Alexei Krapivin, Gheorghi Ghens, patronul Grupului „Lanit” și Serghei Ghirdin, co-proprietarul holdingului IT „Marvel”. Jurnaliștii de la Novaia Gazeta au aplicat metoda de investigație „follow the money” şi au descoperit că în schemă a fost implicat și Igor Putin, văr al președintelui rus Vladimir Putin. Autorii investigației nu exclud, de asemenea, că o parte din banii intrați în schemă ar proveni din bugetul Rusiei. Banii au fost spălați în baza unor decizii false emise de instanțe de judecată din Republica Moldova. Jurnaliștii menționează că toate operațiile de import - prin așa zisele scheme de „import gri” - au fost efectuate prin intermediul unor companii fictive, fără să se achite impozite și taxe vamale.
Istoricul Octavian Țâcu scrie într-un editorial publicat pe site-ul ziarului timpul.md că, în mare, campania cu votul uninominal inițiată de Plahotniuc și PD, care în spatele lozincii „Votul tău, deputatul tău”, prevede de fapt realizarea dezideratului „Votul tău, deputatul meu.” Autorul editorialului opinează că decizia PD privind trecerea sistemului electoral la votul uninominal ar fi fost dictată de faptul că sondajele de opinie arată că PD nu trece pragul electoral, iar liderul „democrat” și anturajul său au decis să mute centrul de greutate al bătăliilor parlamentare în teritoriu, acolo unde are mai multe avantaje pentru a prelua controlul asupra viitorului Parlament. În opinia lui Țâcu, toate argumentele invocate de PD în justificarea votului uninominal sunt povești de adormit copiii. Istoricul consideră că Plahotniuc dispune de o paletă largă de partide de buzunar „proeuropene”, referindu-se la PL și PPEM, pe care le va folosi împotriva Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase.
Comentatorul politic Petru Bogatu califică pe pagina sa de facebook reținerea fostului deputat PDM, Iurie Bolboceanu drept „o premieră absolută.” Lui Iurie Boboceanu îi este asigurată o propoziție în manualul de istorie, menționează Bogatu, care observă că acesta este „primul politician reținut pentru trădare de patrie și spionaj în favoarea Rusiei.” Totodată, Bogatu remarcă ironic că trebuie construite noi închisori, deoarece dacă toți trădătorii vor fi băgați la zdup, pușcăriile se vor dovedi a fi neîncăpătoare.
Oleg Volkov scrie într-un articol publicat pe site-ul ziarului de expresie rusă vedomosti.md că arestul fostului deputat democrat Iurie Bolboceanu este o răfuială a lui Vlad Plahotniuc. Astfel acesta a fost pedepsit pentru că la 6 martie 2014 a părăsit fracțiunea PD. Autorul articolului notează că arestul lui Bolboceanu se înscrie în campaniile de răfuieli politice, inițiate de Vlad Plahotniuc. Autorul articolului opinează că Plahotniuc a avut nevoie ca Bolboceanu să fie arestat și pentru a-i speria pe alți membri ai PDM, care sunt nemulțumiți de regimul mafiot. Oleg Volkov se întreabă de ce nu sunt arestați pentru trădare de patrie și cei care propagă deschis lichidarea statalității moldovenești și cei care pledează pentru Unirea cu România.
„Republica Moldova nu e Moldova” este titlul unui editorial publicat de Răzvan Voncu pe blogurile ziarului adevarul.ro în care menționează în contextul demersului președintelui Igor Dodon de a înlocui în școlile din Republica Moldova „Istoria Românilor” cu „Istoria Moldovei.” Autorul editorialului notează că Moldova este o regiune istorică a României, care a făcut parte dintotdeauna din spaţiul cultural românesc, iar Republica Moldova există pe harta lumii începând din 31 august 1991. Răzvan Voncu menționează că nici în perioada ţaristă, nici în perioada sovietică, actualul teritoriu al Republicii Moldova nu a avut suveranitate, nu a semnat acorduri şi tratate şi nu a fost recunoscut ca stat de către comunitatea internaţională. Autorul editorialului menționează că în cazul în care Guvernul Filip va da curs cererii lui Dodon, acesta, dar și majoritatea parlamentară, se va auto-desfiinţa. „Cu vastele sale conexiuni subterane din România, Plahotniuc ştie că substituirea istoriei adevărate cu falsul sovietic ar reprezenta o „linie roşie” care, odată trecută, l-ar face să-şi piardă complet legăturile româneşti, atât de profitabile”, punctează Răzvan Voncu.
Fostul premier Ion Sturza a scris pe pagina sa de facebook că moldovenii sunt hrăniți cu „breaking news” din oră în oră, în timp ce afacerea „Republica Moldova” merge bine mersi.” Fostul premier lansează critici la adresa guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, sugerând că „lucruri ciudate” se întâmplă la cele trei bănci aflate sub supravegherea BNM, care înglobează 50% din activele bancare. Managementul MAIB pare că și-a cumpărat indulgența de la guvernanți printr-o tranzacție extrem de dubioasă cu Hotelul „Codru”, notează, între altele, Sturza. Referindu-se la raportul Kroll II, ex-premierul notează că nu crede ca Andrian Candu să riște să-l publice. „Vor fi bine detaliate traseul banilor și beneficiarii intermediari. Finali însă nu cred... Respectiv, șansele de recuperare sunt aproape zero”, opinează Ion Sturza.
Politologul Dionis Cenușa scrie într-un comentariu publicat pe pagina agenției ipn.md că reformele desfășurate de către guvernarea ghidată de PD și, respectiv, politicianul oligarh Vladimir Plahotniuc, nu pot fi ignorate de către europeni, deoarece multe dintre acestea au avut loc cu asistența europeană, inclusiv din sursele UE. Cu referință la Raportul de implementare a Asocierii, Cenușa crede că acesta este un document mai degrabă obiectiv, echilibrat și concis. Chiar dacă sunt voci care spun că documentul ar fi insuficient de incisiv, politologul notează că scopul raportului nu este de a evalua guvernarea în sine, ci modul cum sunt realizate reformele asumate de către aceasta. Cenușa scrie că UE definitivează Agenda de Asociere pentru perioada 2017-2019, document care este negociat în mod bilateral, de aceea, spune autorul comentariului contează foarte mult cât de activă și insistentă poate și va fi societatea civilă, care trebuie să ceară exigență maximă de la UE în raport cu Chișinăul. Autorul subliniază că în topul agendei de negocieri trebuie să figureze în primul rând protecția sistemului electoral, întărirea sistemului bancar și depolitizarea instituțiilor.
Comentatorul politic Nicolae Negru se referă în editorialul său publicat pe site-ul ziarulnational.md la cazul lui Igor Dodon care, în recenta sa vizită la Moscova, ar fi așteptat patru ore în anticamera de la Kremlin pentru a se întâlni cu Vladimir Putin. „[…] E un record demn de Guinessbook, niciun președinte, nici măcar din statele vasale ale Rusiei, ca Tadjikistan sau Kârgâzstan, nu au fost umiliți într-un asemenea hal”, notează editorialistul. Nicolae Negru este de părere că, de fapt, aceasta e adevărata atitudine a lui Putin față de actualul președinte al RM și „statalitatea” pe care o reprezintă. Vladimir Voronin, care posedă o experiență bogată a întâlnirilor cu Putin, i-a reproșat unui politician din RM, acum cinci ani, în stilul său inconfundabil, că, ajungând la Moscova, acesta „linge toate parchetele Kremlinului […]”. Dodon pare să fi preluat în mod deschis tactica „şlefuirii” parchetului de la Kremlin în numele „statalităţii” şi „neutralităţii” Republicii Moldova, conchide Nicolae Negru.
