Linkuri accesibilitate

Ideea lui Igor Dodon cu „Trilaterala UE-Republica Moldova-Federaţia Rusă” (Cristian Unteanu/Adevărul)


Renașterea conștiinței civice în România (Andrei Pleșu/Adevărul).

Comentariul lui Cristian Unteanu, din ziarul Adevărul, caută să descifreze în avans semnificația vizitei pe care o va întreprinde la Bruxelles președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Cum se face că, deși a anunțat că merge acolo cu intenția să ceară schimbarea din temelii a condițiilor acordului dintre țara sa și Uniunea Europeană, și anume pe linia convenită cu Vladimir Putin, Dodon va fi totuși primit pe „covor roșu”, la cel mai înalt nivel. Unteanu se ghidează în mare măsură după o analiză a celor de la Foreign Affairs, potrivit căreia mai multe state europene stau cu ochii pe Donald Trump.

Dacă președintele Statelor Unite chiar merge mai departe înspre Federația Rusă, aceste state ar fi pe punctul de a-și adapta propria poziție, preferabil în interiorul unui bloc. Configurația lui încă nu e foarte clară. Și României i s-a propus cândva de la Moscova să joace rolul de pivot între Rusia și Uniune, dar a refuzat. Moscova ar fi încercat apoi, arată Unteanu, cu țări mai eurosceptice cum sunt Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Grecia, fără un rezultat cert. Ei bine, e de părere corespondentul la Bruxelles al cotidianului Adevărul, nu este exclus ca Republica Moldova să fie investită cu acest rol, de unde și ideea lui Igor Dodon cu „Trilaterala UE-Republica Moldova-Federaţia Rusă”.

Una din mizele tari ale eventualei trilaterale este rezolvarea problemei transnistrene. „Esenţiali sunt termenii în care se va negocia acordul respectiv căci, în ansamblul regiunii, acesta ar putea deveni un precedent şi un model de invocat în eventuala viitoare redactare a unui statut similar pentru regiunile separatiste din Ucraina”, scrie Cristian Unteanu și adaugă: „«Regiunile cu statut special» sunt, în sine, o miză enormă şi care, pentru Rusia, coincide cu zone în care există acum «războaie îngheţate», teritorii unde se află populaţie rusofonă. Dar şi cu altele, cu potenţial înalt exploziv, în care pot să apară, întâmplător sau nu, cereri de autonomie extinsă sau independenţă, destabilizând alte state naţionale”.

Comentatorii de presă din România scriu masiv despre renașterea conștiinței civice odată cu manifestațiile impresionante care au dus la abrogarea de către guvern o unei ordonanțe de urgență care punea cruce luptei anticorupție în România. „I-am auzit vorbind [pe manifestanți], le-am urmărit comportamentul şi mă bucur [...], scrie Andrei Pleșu în Adevărul, [de] reacţia promptă dar decentă faţă de nefăcutele unei guvernări, care a reuşit să se compromită în doar o lună de «activitate»”. Articolul observă și alte semne îmbucurătoare: demisia mai multor membri ai Partidului Social-Democrat, unii chiar cu funcții înalte, dovadă că de acum înainte PSD nu mai poate fi privit otova. Se adaugă gesturile funcționale, venite la timp în momente complicate, ale unor instituții ale statului: avocatul poporului Victor Ciorbea a contestat în cele din urmă la Curtea Constituțională ordonanța scandaloasă; Biserica Ortodoxă Română a transmis, în numele Patriarhului Daniel, o poziție fermă în favoarea luptei anticorupție. Adevărata rezolvare a crizei în care se află societatea românească nu va veni însă, mai arată Andrei Pleșu, decât odată cu coagularea unei alternative viabile la actualele partide politice.

XS
SM
MD
LG