După ruperea de facto a acordului dintre Statele Unite și Rusia pentru Siria, Iulian Chifu scrie în „Evenimentul zilei” că a crescut semnificativ riscul unui efect de domino pe ”toate teatrele de conflict deschise sau latente ce pun față în față interese ruse și occidentale”. Un semnal prost ar fi decizia din 3 octombrie a lui Vladimir Putin care a suspendat ”cooperarea privind poloniul înalt radioactiv, utilizabil în armele nucleare”. Până acum, combustibilul nuclear era ”sterilizat pe baza unui acord cu SUA”. ”Decretul (lui Putin) menționează că e vorba despre o simplă suspendare (...) și că Rusia va reveni în cadrul înțelegerii odată ce SUA <nu va mai manifesta atitudini neprietenoase> la adresa Moscovei”. Potrivit analistului, ”coastă ucraineană are probleme majore cu platformele petroliere preluate de către ruși în Marea Neagră, în largul coastelor Crimeii(...)”. Sub risc ar fi de asemenea regiunea Odessa, sudul Basarabiei, Transnistria. Iar statele occidentale sunt în alertă la nivel maritim și aerian în Estul Mediteranei, Marea Neagră și Marea Baltică.
În „Adevărul”, Alina Mungiu Pippidi reamintește că s-au împlinit 20 de ani de când a redactat un document numit Contractul cu clasa politică, după ce acesta fusese asumat de către Convenţia Democratică la propunerea Alianţei Civice. Acum, încearcă să identifice ce s-a realizat și ce nu din principalele puncte ale acelui program politic, care pregătea prima alternanță la putere (în 1996, guvernarea a trecut de la social-democrații lui Ion Iliescu la fosta opoziție, grupată sub forma Convenției Democratice). Se propunea renunţarea la imunitatea parlamentară şi ministerială. În mare parte, acest lucru s-a realizat, adică s-a legiferat. Cum se aplică, e o altă poveste. Se propunea introducerea unei forme de monitorizare a averilor şi profitului necuvenit de pe urma funcţiei. Şi acest lucru s-a realizat după anul 2000, în principiu, și apoi mai concret după înființarea Agenției Naționale pentru Integritate. ”Se propunea crearea unei arhive a fostei securităţi şi eliminarea din viaţa publică a celor care au colaborat cu Securitatea. A rezultat Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la început fără arhivă, pe urmă cu arhive parţiale”. Și totuși, scrie Alina Mungiu, ”tot serviciile au rămas cu dosarele şi le-au manipulat cum au dorit”.
Uniunea Salvați România, fondată de Nicușor Dan mai întâi sub denumirea Uniunea Salvați Bucureștiul, și-a prezentat programul politic, întrucât sondajele o creditează cu a treia poziție, după social-democrați și liberali în perspectiva alegerilor parlamentare din decembrie. Dan Tapalagă comentează documentul pe Hotnews.ro și îl găsește interesant, bine scris și inspirat de un pragmatism sănătos: ”nu cedează tentațiilor populiste”, nu și-a propus să câștige ”electorat asistat”, deja ”curtat” de toate celelalte partide, ci ”se adresează în primul rând publicului activ, sufocat de birocrație și de inerția statului, antreprenorilor și celor care au reușit prin forțe proprii”. În ultimii 20 de ani, este ”primul program (...) care se rupe de marile clișee enunțate până azi de mai toate partidele în preajma campaniilor electorale”, spune Tapalagă. Pe politică externă, USR se anunță un partid pro-european și euroatlantic.
