Linkuri accesibilitate

Alegerile prezidenţiale ar putea declanșa un scrutin parlamentar anticipat (I.Volnițchi / Tribuna)


„Alegerea geopolitică va fi una de bază, dacă nu chiar principala în actualul scrutin” (A.Țăranu / IPN)

Deşi campania electorală îşi ia startul oficial astăzi, majoritatea pretendenţilor la fotoliul de preşedinte au început-o mult mai devreme, observă Aneta Grosu într-un editorial din „Ziarul de Gardă”. Făcând uz de o breşă legislativă, candidaţii au explicat că nu e vorba de campanie electorală, ci de campanii de informare, constată autoarea. Ea aduce multiple exemple şi concluzionează că tot ce au spus şi au promis candidaţii în zilele de pre-campanie par a fi „nişte vase de lut, care, în orice clipă, pot ajunge cioburi”.

Această campanie electorală va fi una „crucială” pentru Republica Moldova, notează Igor Volniţchi, într-un editor pe „tribuna.md”. Autorul nu exclude eventuale proteste de amploare post-electorale în cazul în care va învinge un candidat al puterii. „Dacă guvernarea nu vrea tensionarea situaţiei de după alegeri, trebuie nu doar să facă tot posibilul pentru ca scrutinul să fie liber şi corect, dar şi să combată de pe acum tezele opoziţiei precum că fraudarea alegerilor a început deja”, recomandă Volniţchi. În opinia sa, alegerile prezidenţiale ar putea declanșa un scrutin parlamentar anticipat, dacă vor fi câştigate de un candidat al opoziţiei. Volniţchi mai afirmă că alegerile prezidenţiale ar putea da startul unor transformări politice de proporţii. Unele partide ar putea să dispară, altele vor intra în declin, iar pe arena politică va apărea loc pentru noi proiecte politice. „Dincolo de rezultate, alegerile prezidenţiale din acest an prezintă o importanţă deosebită şi din punctul de vedere al urmărilor pe care le pot avea”, concluzionează Volniţchi.

Analistul politic Anatol Ţăranu constată într-un comentariu pentru agenţia de presă IPN că „alegerea geopolitică va fi una de bază, dacă nu chiar principala în actualul scrutin”. El observă că, de obicei, cei mai activi sunt alegătorii în etate, care au viziuni conservatoare şi care preferă partidele de stânga. Anatol Ţăranu mai afirmă că lupta principală se dă între „reprezentanţii oligarhiei” şi „reprezentanții frontului anti-oligarhic”. În opinia analistului „tendinţele de vot de la ultimele alegeri se vor manifesta plenar dacă nu se va produce o schimbare de consolidare a frontului anti-oligarhic”.

Actuala campanie electorală va fi „profund inegală” crede publicistul şi comentatorul politic Vitalie Ciobanu. Într-un interviu pentru Radio France Internationale în limba română, Vitalie Ciobanu afirmă că „partidul puterii deține toate pârghiile pentru a-și aronda victoria în acest scrutin și asta în ciuda imensei impopularități de care se „bucură” regimul Plahotniuc”. El crede că asistăm la o mare campanie de „intoxicare”. „Actuala putere se teme nu atât de un președinte pro-rus (…), cât mai ales de un candidat al opoziției credibile (…) Se tem și vor încerca să blocheze accederea unui candidat credibil, pro-european și anti-mafie în turul doi. Aici se joacă de fapt viitorul Moldovei”, conchide Vitalie Ciobanu.

Vitalie Vovc semnează de la Paris un editorial pe „deschide.md” care are ca temă secțiilor de votare deschise în străinătatea pentru alegerile prezidențiale. Faptul că la 30 octombrie vor fi deschise cu cinci secţii mai multe față de parlamentarele din 2014 este „fără îndoială, un progres”, apreciază Vovc. În opinia lui, CEC ar urma să mai ia o decizie, astfel încât efortul și banii publici cheltuiți să nu fie zădarnice și anume să permită emigranților moldoveni să voteze cu pașapoarte expirate, așa cum s-a întâmplat în ultimele câteva scrutine. „În caz contrar, numeroși cetățeni ai Republicii Moldova nu vor putea vota și aceste secții vor înregistra un număr de alegători sub acel din 2014. O participare mai mică la acest scrutin ar putea constitui un argument pentru reducerea ulterioară a numărului de birouri deschise în străinătate.” Vitalie Vovc precizează că dacă pentru emigrații din Federația Rusă, pașaportul valabil este practic o obligație, căci în bază lui poți intră în țară fără viză, atunci pentru emigrații în țările occidentale situația este diferită. „Pașaportul moldovenesc nu-ți permite să desfășori o activitate profesională, de exemplu. mulți moldoveni au preferat să-și perfecteze acte în țările care le oferă mai multe drepturi și protecție”.

Sergiu Lîsenco susţine într-un editorial publicat pe „jurnal.md”sondajele sunt ineficiente pentru identificarea candidatului comun al opoziţiei de dreapta. Decizia privind cine va fi candidatul unic, Maia Sandu sau Andrei Năstase, trebuie să ia în calcul şi alte elemente, cum ar fi „capacitatea de a rezista atacurilor mediatice, capacităţi de mobilizare a susţinătorilor, resursele umane din Chişinău şi teritoriu, capacităţile organizatorice de a se opune unor eventuale fraude electorale”, notează autorul. În opinia lui, ar face faţă acestor cerinţe Andrei Năstase, mai curând. „În viitorul cel mai apropiat, trebuie luată o decizie crucială în ceea ce priveşte candidatul comun. Responsabilitatea acelui candidat de a câştiga alegerile este totală. Societatea civilă, forţele anti-oligarhice şi cei care vor participa la procesul de identificare a candidatului comun nu au dreptul la eroare”, concluzionează Sergiu Lîsenco.

Ziarul „Timpul” publică un amplu editorial („Europa Liberă şi naţiunea civică) care are ca temă reportajul cu fostul consilier prezidențial Mark Tkaciuk, realizate de echipa TV a Europei Libere în cadrul proiectului „Moldova. Un sfert de secol”. „Pe lângă stupefacția că postul emblematic al rezistenței anticomuniste s-a transformat într-o platformă care girează asemenea personaje, și rog să fiu scutită de argumentul „neutralității” jurnalistice, surprinde și tematica abordată în cadrul celor 15 minute generoase ale materialului”, scrie autoarea. În opinia ei „Tkaciuk ne ține o lecție despre noi, despre istoria noastră, venind în final și cu „soluția” cu care ne-au obișnuit de cel puțin un an: națiunea civică moldovenească, susținută de un condominium format din cele mai abjecte sfere ale politicii, cele mai compromise voci ale societății civile, cele mai imorale forme de viață”. Pentru un tablou complet citiți continuarea editorialului în paginile ziarului „Timpul” și urmăriți filmul Europei Libere cu Mark Tkaciuk pe „europalibera.org”.

Editorialistul „Ziarului Naţional” Vasile Gârneţ analizează recentul interviu acordat de democratul Vlad Plahotniuc. „E un fel de dialog în care nu se caută răspunsuri, ci se „coafează” o imagine și se livrează comentarii la teme ajustate, prestabilite. Dar ceea ce displace în mod deosebit este impostura cvasi-academică a personajului și aura lui de înțelept”, notează Gârneţ. El crede că marea problemă a lui Plahotniuc e că aceasta nu reușește să devină un om politic. „Dacă ar fi fost, ar fi trebuit să candideze el însuși la prezidențiale, să se confrunte direct cu poporul, nu prin interfețele presei aservite …”. În concluzie Vasile Gârneţ notează că toate comploturile ţesute în culise expiră „pentru că nu poți minți la nesfârșit pe toată lumea”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG