În ce priveşte desemnarea de către PLDM a Maiei Sandu la funcţia de prim-ministră, pagina electronică a săptămânalului Ziarul de Gardă scrie că aceasta nu s-a prezentat ieri la întâlnirea cu fracţiunea democraţilor, pentru că ar fi solicitat mai întâi ca PLDM să aibă întrevederi cu Partenerii de Dezvoltare ai Republicii Moldova. Printre aceştia se numără reprezentanţele Bănci Mondiale, a Uniunii Europeane sau a Statelor Unite. Ziarul de Gardă mai aminteşte că, potrivit Constituţiei, candidatura pentru fotoliul de prim-ministru va fi prezentată președintelui țării, Nicolae Timofti, care urmează să o prezinte Parlamentului. Ulterior, Maia Sandu va avea la dispoziţie 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului pentru programul de activitate şi a grupului său de miniștri.
Într-un interviu pentru portalul de limba rusă Newsmaker.ru fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, explică ce anume împiedică continuarea reformelor în Republica Moldova. Negruţă pune în capul listei birocraţia, interesele de afaceri ale politicienilor şi corupţia. „Politicienii moldoveni vorbesc despre necesitatea reformelor însă în realitate se ghidează de o agendă informală. E vorba de interesele economice care prevalează asupra reformelor necesare în ţară. […] Mulţi cred că venind la putere ar trebui să-şi rezolve, întâi de toate, propriile probleme”. Întrebat dacă ar putea da nume, Veaceslav Negruţă a răspuns scurt: „Luaţi oricare politician sau funcţionar public care apare la televizor, indiferent dacă e din Parlament sau Guvern şi nu veţi da greş”.
Reporterii de la „Jurnal de Chişinău” scriu că în urma majorării tarifelor la energia electrică şi gaze naturale, potrivit estimărilor economiştilor, cetăţenii Republicii Moldova au sărăcit cu 30% în raport cu începutul anului curent. Dacă până în prezent, 2/3 dintre locuitorii ţării trăiau la limita sărăciei, acum aceştia constituie 4/5. De asemenea, experţii în energetică anunţă că tarifele stabilite la energia electrică de către ANRE urmează să fie în continuare majorate în toamnă sau în următorii ani, ceea ce pune oamenii într-o situaţie fără precedent, or, continuă publicaţia, aşa cum arată experienţa, Republica Moldova este incapabilă să diminueze impactul acestor scumpiri asupra cetăţenilor săi.
După ce au consultat raportul de activitate al Comisiei Naționale de Integritate, reporterii portalului Anticorupţie.md au ajuns la concluzia, a câta oară, că instituția nu are suficiente mecanisme pentru a trage la răspundere funcționarii care încalcă regimul juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii, cel al incompatibilităților sau al conflictului de interese. Astfel, legea strâmbă, care admite inexactităţi, expuneri contradictorii și echivoce ale normelor legale, transformă Comisia într-o structură ineficientă. Mariana Kalughin, reprezentanta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), consideră că cea mai mare problemă este imposibilitatea aplicării sancțiunilor de către CNI. „Nici Legea Contravențională și nici cea Penală nu e suficient de eficientă în acest sens. […] Atâta timp cât acest lucrru nu se va produce, statisticile nu se vor schimba”, susține Mariana Kalughin.
