Într-un articol de susținere a candidaturii lui Dorin Chirtoacă la postul de primar general al Chișinăului, politicianul român Eugen Tomac explică în ce fel a devenit tânărul liberal o miză mare în alegerile locale din Republica Moldova. De asemenea, cum ar fi declanșat el declinul Partidului Comuniștilor în momentul în care a câștigat alegerile locale pentru Chișinău în 2007 împotriva candidatului comunist. Chirtoacă ar fi devenit atunci dovada vie că o opoziție la formațiunea-stat a lui Vladimir Voronin este posibilă, arată Eugen Tomac pe site-ul Contributors.ro. Din păcate, în ultimii cinci ani opțiunea pro-europeană a devenit un „simplu decor mobilizator”, spune Tomac, și a fost prilej pentru Rusia ca să infiltreze ”o garnitură de lideri politici, organizaţi în ceea ce ar putea fi considerat mai mult clanuri de interese ruseşti decât partide politice”. Scopul acestei tactici este, consideră liderul Partidului MIșcarea Populară, care semnează acest articol, destabilizarea Republicii Moldova.
În cotidianul „Adevărul”, George Damian critică unele dintre tezele istoricului român Lucian Boia din cea mai recentă carte a sa, „Cum s-a românizat România”. E vorba în primul rând de o teză la modă în spațiul european, anume că „identitatea naţională este o construcţie artificială, asumată de o organizaţie statală”. Din această perspetivă, proiectul naţional românesc este prezentat drept o „evoluţie negativă”. George Damian rezumă demonstrația lui Boia prin ideea că „etnia este un dat natural a cărei principală caracteristică este limba, în vreme ce naţiunea este o construcţie politico-ideologică”. Ar rezulta de aici că nu există legătură între limba vorbită și granițele care eventual depășesc teritoriul pe care aceeași limbă este vorbită. Cu alte cuvinte, granițele pe care le-a trasat istoria sunt acum un dat, care nu mai poate, sau nu mai trebuie schimbat. George Damian este de părere că proiectul sovietic de a submina românismul basarabenilor a eșuat tocmai pentru că limba moldovenească, inventată de sovietici, nu a funcționat cu adevărat. Deși apărătorii ei, elita basarabeană, au fost decimați de regimul sovietic, „identitatea românească nu a putut fi extirpată din Basarabia, ea a revenit periodic la lumină, de cele mai multe ori în lipsa sprijinului de la Bucureşti”, se mai arată în acest articol din „Adevărul”.
Teoria eșecului actual al statelor-națiune apare comentată și într-un alt articol din „Observatorul Cultural”, semnat de Cristian Pârvulescu. Autorul nu e chiar așa de sigur că se profilează dezintegrarea acestui model statal, ci spune că în Parlamentul European ”reduta suveranist-eurosceptică este mult mai importantă, cuprinzând şi partidele din grupul conservator şi reformist european”.
În România, de asemenea, s-ar manifesta tendința de regrupare în jurul unor partide-pivot „de orientare suveranistă”, cum este Uniunea Națională pentru Progresul României, condusă de vicepremierul Gabriel Oprea. Deocamdată, crede Cristian Pârvulescu, această tendință indică o posibilă creștere în România a scepticismului față de proiectul european.
