Linkuri accesibilitate

Partidele care o reprezintă, nu UE, au reușit să dezamăgească în câteva luni de la alegeri (Ziarul Național)


2015, un an dificil economic (Economist).

Ion Mischevca analizează pe site-ul Adevărul rezultatele a două sondaje anunțate recent: studiului realizat de către compania sociologică „Fondul Opiniei Publice” (FOP) și „Barometrul Opiniei Publice” (BOP). Concluzia autorului este că în mod normal, cu asemenea rezultate, orice guvernare pierde şi ce i-a mai rămas din legitimitate. Trebuie să recunoaştem că alianţa minoritară s-a compromis şi a discreditat însăşi ideea de integrare europeană, mai constată autorul de la „Adevărul”. Totuşi, cea mai gravă idee pe care o desprinde comentatorul din cele două studii e că cetăţeanul moldovean a rămas extrem de rezistent la schimbare şi de fapt nu şi-o doreşte în ruptul capului.

În „Ziarul naţional”, Nicolae Negru formulează o altă concluzie pe marginea unuia din sondaje, BOP-ul prezentat de IPP: să nu ne ascundem după deget, nu UE, ci partidele care o reprezintă au reușit să ne dezamăgească și să ne dezguste în câteva luni de la alegeri. Aici facem referință la modul în care s-a „negociat” timp de două luni formarea APME, prăbușirea și, apoi, „stabilizarea” leului, și, firește, jaful de la BEM. Circa 72% din cetățenii R. Moldova consideră că problemele de la BEM au fost generate de „jocurile murdare” ale unor persoane de la guvernare. Tot „jocurile murdare ale unor persoane din spatele guvernării” și „problemele financiare” de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank sunt factorii care, din punctul de vedere al majorității cetățenilor R. Moldova, au dus la deprecierea leului, depreciere care i-a sărăcit pe mulți. Nu e o surpriză faptul că majoritatea văd drept prima măsură de îmbunătățire a situației social-politice din R. Moldova „schimbarea conducerii țării”, combaterea corupției fiind cea de-a doua.

Jurnaliștii săptămânalului „Economist” prevestesc un an dificil din punct de vedere economic pentru Republica Moldova. În 2015, Produsul Intern Brut se va reduce cu circa 0,2% în cazul unui scenariu optimist şi cu 1,8% în cazul unuia pesimist. Autorii fac trimitere la economiştii de la Expert-Grup care spun că Republica Moldova intră în recesiune fiind în mare parte nepregătită. Este vorba despre un sector bancar slăbit, o încredere minimă a populației în bănci și moneda națională, un deficit bugetar care nu lasă mult spațiu de manevre și un nivel al rezervelor valutare aproape de minimul admisibil.

„Mediafax” prezintă declaraţiile făcute de Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, la o conferinţă internaţională cu plenurile reunite ale Curţilor constituţionale din România, Lituania şi Republica Moldova, care are loc la Suceava. El a declarat că vecinătatea cu statul agresor forţează CC moldovenească să aibă o altă agendă decât şi-ar fi propus iniţial. Exemplu invocat de preşedintele Curţii din Moldova e viitoarea examinare, în luna mai, a chestiunii privind statutul de neutralitate permanentă al ţării, „în ce măsură acest statut de neutralitate permanentă este sau nu aplicabil în cazul în care ţara s-ar confrunta cu un pericol militar extern".

Ion Preașca de la „MoldStreet” relatează că bolnavii de cancer vor mai aştepta încă ani de zile până când se vor putea trata în secţia modernă de radiologie de la Institutul Oncologic promisă acum trei ani de fostul ministru al Sănătăţii, Andrei Usatâi. Autorul precizează că după două luni din momentul publicării în Monitorul Oficial a anunţului privind organizarea concursului de selectare a unui investitor privat pentru prestarea serviciilor de radioterapie, precum şi oferirea anumitor echipamente Institutului Oncologic, Ministerul Sănătăţii a anulat concursul. Motivul invocat este necesitatea „optimizării desfăşurării concursului”, iar ministerul susţine că va relansa licitaţia. Jurnalistul precizează că este deja al treilea concurs eşuat.

Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni, a declarat în cadrul emisiunii Alb&Negru de la „Unimedia” că tergiversarea reformei administrativ–teritoriale îngreunează procesul de dezvoltare al autorităților de nivelul doi. „Este o greșeală că se tărăgănează reforma administrativ-teritorială. Această reformă nu poate fi făcută după alegeri. Cum să alegi niște primari, după care să-i dai afară. Era bine dacă reforma se făcea până la alegeri. Este bună practica Letoniei. Ei au stimulat oamenii să vrea această reformă”, a subliniat Alexandru Ambros. Primarul orașului Ungheni crede că e ceea ce a lipsit a fost voinţa politică. La fel, în opinia sa, numărul primăriilor ar trebui micșorat de trei ori.

În „Ziarul Național”, este prezent cu declaraţii despre situația în jurul semnării de către Tiraspol a Acordului de Asociere cu UE fostul negociator din partea Tiraspolului și actualul expert politic Vladimir Iastrebciak. Tiraspolul este acum mai mult preocupat de depășirea crizei. Încearcă să găsească resurse interne sau să ceară ajutor din Federația Rusă sau Ucraina. Și, pe acest fundal, chestiunile legate de regimul de comerț liber dintre R. Moldova și UE au trecut pe planul doi. Ceea ce este periculos, la părerea lui Iastrebciak, pentru că Tiraspol va începe foarte curând campania electorală pentru sovietul suprem și acest lucru va lasă și mai puțin timp și resurse umane pentru a soluționa această problemă cu adevărat serioasă.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG