Grecia a amânat cererea prelungirii acordului colectiv de rambursare a împrumuturilor sale pentru a câștiga timp.
Încă un episod în foiletonul „Grecia împotriva tuturor”. Imaginea e voit simplistă, desigur, însă în primele 3 săptămâni care s-au scurs de la alegerile din Grecia și de la victoria formațiunii de stânga Syriza, impresia a fost una de luptă inegală între un guvern care caută să-și mențină angajamentele electorale de a obține o renegociere a datoriei naționale și creditori din ce în ce mai inflexibili.
Cea mai mare rezistență în fața cererilor de restructurare a datoriei formulate de noul guvern grec a venit din partea Germaniei și a Olandei. Deși, desigur, sursa inflexibilității este cancelara Angela Merkel, întâlnirile de la Bruxelles ale Eurogrupului s-au transformat în ciocniri personale între ministrul grec de finanțe Yanis Varoufakis pe de o parte și, pe de alta, ministrul german Wolfgang Schaeuble, sau șeful Eurogrupului, olandezul Jeroen Dijsselbloem.
În această partidă de poker dintre Atena și creditorii săi, noul guvern al lui Alexis Tsipras trebuie nu doar să câștige timp, dar are în același timp nevoie de un flux de fonduri care să permită funcționarea cotidiană a băncilor și sistemului de plăți.
Pentru moment, acele fonduri provin practic exclusiv de la Banca Naţională a Greciei, prin intermediul Băncii Centrale Europene, care îi oferă un acces la fonduri de urgență.
Nici una din părți nu vorbește câtuși de puțin de o ștergere a datoriilor, sau nici măcar a unei părți din ele, ci de prelungirea actualului statu-quo pentru a permite noului guvern de la Atena o restructurare a dispozitivului financiar al țării și o reevaluare a bugetului, mai ales în perspectiva apropierii sezonului turistic, care ar risca să fie sever afectat de continuarea măsurilor de austeritate, sau de creșterea taxelor și TVA pe produse și servicii, așa cum se prevedea.
Noul guvern al lui Tsipras a refuzat până acum să ceară o prelungire pur și simplu a programului de salvare financiară a Greciei, care expira pe 28 februarie, si a cerut un sistem de tranzit, care să nu implice cel puțin pe moment, continuarea politicii de austeritate.
Totul depinde acum de decizia Băncii Centrale Europene de a continua acordarea unor credite de urgență Atenei, dar mai ales de felul în care va fi formulată cererea de restructurare a datoriei pe care Grecia o va face joi 19 februarie.
