Linkuri accesibilitate

Partidelor care participă de partea Rusiei la războiul împotriva R. Moldova, inclusiv la războiul propagandistic, ar trebui să li se interzică participarea la alegeri (Ziarul Național)


„Mafia terenurilor din Capitală” (Adevărul).

În timp ce mulţi analişti cred că Rusia încearcă transnistrizarea estului Ucrainei, Vladimir Soloviov şi Nicolai Paholniţki publică în „Kommersant.md” un text în care în care prezintă argumente în favoarea unei idei contrare: republicile autoproclamate din estul Ucrainei au şanse mici să repete experienţa Tiraspolului. Un argument ar fi că autorităţile de la Kiev înţeleg foarte bine că şovăială poate avea ca efect transnistrizarea estului ţării. Şi resping orice aluzie chiar la armistiţiu sau negocieri. La fel ca în cazul regiunii estice moldoveneşti, Rusia sprijină cu armament rebelii din Doneţk şi Luhansk şi nu împiedică completarea rândurilor acestora cu voluntari din Federaţia Rusă. Dar, în comparaţie cu regiunea transnistreană, pe teritoriile cuprinse de conflict nu există unităţi ale armatei ruse, arată autorii.

Un articol semnat de editorialistul Nicolae Negru în „Ziarul Naţional” exprimă ideea că partidul socialiştilor ar trebui interzis. Potrivit autorului, Rusia ar duce şi împotriva Republicii Moldova un război, doar că diferit ca formă de cel împotriva Ucrainei. Ne salvează doar distanţa. Ucraina luptă şi pentru noi. Nu numai Guvernul, toată clasa politică, toată societatea trebuie să se ridice în apărarea dreptului nostru de a ne decide noi înşine soarta. Negru crede că, în aceste condiţii, am putea prelua de la ucraineni unele metode de rezistenţă, inclusiv boicotul produselor ruseşti. La fel, partidele care reprezintă coloana a cincea, care participă de partea Rusiei la războiul împotriva Republicii Moldova, inclusiv războiul propagandistic, ar trebui tratate ca atare şi interzisă participarea lor la alegeri. Autorul precizează în continuare că, de fapt, are în vedere partide ca PSRM.

Editorialistul Vasile Gârneţ ironizează în articolul său din „Ziarul Naţional” pe seama faptului că printre cei decoraţi recent de preşedintele Timofti este şi „preacuviosul mitropolit Vladimir”. „Mă gândesc, - remarcă dl Gârneţ - că, dată fiind subtila şi chiar paradoxala interpretare pe care o dă preşedintele Timofti contribuţiei celor decoraţi la europenizarea R. Moldova, s-ar putea ca într-o viitoare listă prezidenţială a militanţilor pro-UE să-l găsim şi pe episcopul Marchel, căci la felul oribil şi dezgustător în care a protestat şi încă mai unelteşte împotriva apropierii R. Moldova de civilizaţia occidentală i-a făcut pe basarabeni să vrea tot mai mult în Europa şi să se îndepărteze de Rusia”.

Mircea V. Ciobanu scrie în editorialul său din „Jurnal de Chişinău” despre faptul că „Parlamentul a împins, într-un târziu, un proiect de lege privind unele modificări şi completări la Codul audiovizualului, care prevede divulgarea proprietarului şi finanţatorului posturilor de televiziune”. Potrivit autorului, „votată în doar prima lectură, cu toate şansele de a fi aprobată definitiv abia în ajunul alegerilor, mecanismele legii vor fi puse în aplicare abia pe la mijlocul anului viitor. Putem să presupunem că această amânare a fost una premeditată. Nimeni dintre deputaţi nu are de gând să-şi rupă cămaşa de pe el pentru a adopta această lege în regim prioritar”, mai spune dl Ciobanu.

Adevărul” mai publică un amplu articol de investigaţie despre ceea ce autoarele, Cornelia Cozonac şi Olga Ceaglei califică drept „Mafia terenurilor din Capitală”. Potrivit autoarelor de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice, „mai multe scheme de acaparare a terenurilor municipale funcţionează de ani buni în Chişinău, aducând prejudicii de milioane bugetului local. Terenurile publice ajung în proprietate privată fără să fie scoase vreodată la licitaţie, însă ilegalităţile sunt trecute cu vederea de autorităţile locale şi organele de drept”.

Politologul transnistrean Andrei Safonov, „ex-candidat la funcţia de preşedinte al RMN”, cum se prezintă în mod obişnuit, semnează un articol despre „diplomaţia transnistreană” pentru portalul „Dniester.ru”. Dl Safonov formulează, între altele, în articol câteva întrebări pentru Nina Ştanski, şefa diplomaţiei autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene. Printre acestea sunt: „De ce partea transnistreană nu a renunţat până acum în mod oficial la includerea în agenda negocierilor „5+2” a aşa-numitului „Coş III” care include chestiuni instituţionale, politice şi de securitate?”; „De ce RMN nu insistă ca totalurile rundelor ordinare de negocieri să fie formulate, pe lângă ambasadorul OSCE, şi de ambasadorii ţărilor-garant, Rusia şi Ucraina?”; „Ce paşi concreţi a întreprins MAE al RMN pentru scopul recunoaşterii independenţei Transnistriei pe arena mondială şi de către care ţări anume?”; „Ce paşi au fost întreprinşi de RMN pentru obţinerea recunoaşterii independenţei RMN de către Federaţia Rusă […]?” etc.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG