După discursurile preşedintelui american Barack Obama de la Varsovia din aceste zile, cind a promis un sprijin substantial financiar pentru intarirea capacităţilor de aparare ale ţărilor din alianţa Nord Atlantică aflate în apropierea Rusiei, agenţia Reuter anunţă ca trei importanti senatori americani vor începe un turneu in citeva ţări din regiune: Polonia, România si Bulgaria.
Polonia si România au cerut cu insistenţă Alianţei să îşi întăreasca prezenta in regiune si sa stabileasca baze militare americane pe teritoriile lor, ca urmare a politicii expansioniste a Rusiei in zona. Cei trei senatori sunt democratul Chris Murphy, preşedintele Subcomitetului European al Senatului, Ron Johnson, membru al Comitetului de Relatii externe al Senatului, si republicanul John Mc Cain, membru al aceluiasi comitet.
Mai multe editoriale din presa americana comenteaza despre recentele declaratii ale presedintelui Barack Obama făcute la Varsovia.
„Occidentul nu arată nici un fel de bunăvoinţă pentru a apăra libertatea împotriva Rusiei”, se intituleaza articolul din Washington Post, care porneste de la premisa că, în ciuda declaraţiilor preşedintelui american, cel care a a fost „învingatorul zilei” a fost preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. In timp ce liderul de la Casa Alba vorbea la Varsovia despre apărarea libertăţilor si dădea asigurari tarilor din regiune că Statele Unite şi Alianţa Nord Atlantica nu le vor abandona şi ca prezenta lor va fi consolidată, forţele separatiste din estul Ucrainei, susţinute de Rusia, lansau o ofensiva majora la Luhansk. „Insurgentii erau foarte bine conduşi, foarte bine finanţati şi foarte bine organizaţi”, dupa cum a declarat comandantul supreme al forţelor NATO, generalul american Philip Breedlove, citat de Washington Post.
Ziarul aminteşte ca după alegerea lui Petro Poroşenko drept preşedinte al Ucrainei, ofensiva separatistă a căpătat încă şi mai mare aploare, ceea ce, in opinia publicaţiei ar fi un semn al „victoriei Moscovei”.
Mai mult, Washington Post scrie şi că deşi nu a fost invitat la Bruxelles, la reuniunea Grupului ţărilor celor mai dezvoltate economic ale lumii, preşedintele Rusiei va avea posibilitatea să discute cu colegii săi occidentali in Normandia, la aniversarea a 70 de ani de la debarcarea aliata din al Doilea Război Mondial. Acolo, aminteste publicatia, Putin are planificate intrevederi cu cancelara Germaniei, Angela Merkel, cu preşedintele Franţei, François Hollande, care l-a si invitat pe Putin la aceste ceremonii dupa anexarea Crimeii, şi cu premierul Marii Britanii, David Cameron. In concluzie, „Putin şi-a facut o platform serioasa in estul Ucrainei şi controleaza cu fermitate Crimeea.”
Initiativa financiara anunţata de preşedintele Obama, cea de 1 miliard de dolari pentru intarirea capacităţilor de apărare ale ţărilor de la periferia NATO si din vecinătatea Rusiei este vazuta de Washington Post drept ineficientă pentru Polonia si Ucraina, de exemplu.
Polonia a cerut infiinţarea unei baze stabile americane sau NATO, ceea ce nu a obținut. Ucraina, la rindul ei, a cerut sprijin in antrenarea forţelor sale armate si arme de apărare, dar a căpătat numai promisiunea de a primi echipament non letal, ochelari de protecţie si aparate de radio.” Ar fi fost mai putin umilitor, daca nu se promitea nimic”, scrie Washington Post.
Intr-un alt articol publicat de Washington Post şi intitulat „Obama promite să apere libertatea Europei şi să sprijine democraţia in lume” sunt citate declaratiile preşedintelui american la Varsovia, ca si cele ale omologului său Bronislaw Komorowski. „Este greu să nu îţi dai seama că ceva se întimplă la graniţele răsăritene ale NATO şi ca avem de-a face cu o agresiune armată impotriva unui vecin al Rusiei”. „Acum câţiva ani a fost Georgia, acum este Ucraina cu un accent special pe Crimeea”…
Preşedintele american a încercat să domolească aceste temeri promițînd un 1 miliard de dolari pentru apărarea ţărilor NATO, precum Polonia, şi şi-a declarat hotărîrea să apere Polonia. Banii promişi de preşedintele Obama ar trebui să permită continuarea şi anul viitor a masurilor temporare luate deja in regiune şi care ar trebui să trimită un semnal clar Rusiei că NATO ramine hotarită să îşi apere toti membri. Este vorba de desfasurari militare ale aviatiei, marinei si forţele terestre, ca si ajutor pentru ţari care nu sunt membre NATO, precum Ucraina si Georgia.
„In ciuda declaratiilor publice de sprijin, ingrijorarea Poloniei are puţine şanse să dispară dupa calatoria presedintelui Obama, scrie Washington Post. Mulţi polonezi vor sa auda un limbaj occidental mai agresiv adresat Rusiei si vor si să aibă pe teritoriul lor o prezenta militara americana permanentă.
New York Times publică astazi un reportaj de la Doneţk, printre luptătorii separatisti susţinuti de Rusia, miliţie care ar „deţine cheia rezolvări situatiei din Ucraina”. Comandantul rebelilor din regiune Aleksandr Hodakovski, declara publicaţiei că este conducatorul unui battalion international, format si din cetăţeni ruşi, dar si din ucrainieni, şi a negat orice legatură cu Rusia. Comandatul rebelilor a negat ca printre luptatirii săi s-ar afla si ceceni, dar a confirmat ca se afla osetini, atit din Osetia de sud, regiunea separatistă a Georgiei, cit si cea de nord, parte a Federaţiei ruse. Unii dintre aceştia a luptat în războiul ruso-georgian din 2008.
De ce au venit să lupte in estul Ucrainei? Dimitri, technician de 37 de ani din Osetia de Nord, spune ca s-a inrolat prin Internet şi ca trecut graniţa in Ucraina „şi cu maşina şi pe jos”. Echipamentul l-a adus cu el, dar armele le-a primit in Doneţk. „Am ştiut întotdeauna ca ucrainienii din partea apuseana nu i-au iubit niciodata pe cei din rasarit şi venirea mea aici am vazut-o ca pe o datorie de a-mi ajuta fratii”, ii spune Dimitri jurnalistului de la New York Times. Luptatorii primesc 100 de dolari pe saptamina, dar toti spun ca sunt de fapt voluntari.
„Toata lumea are relatii cu Rusia in aceste zile, este logica politicii acum. Este imposibil sa nu ai relatii cu Rusia”, se incheie articolul din New York Times, cu declaratia comandatului rebelilor Aleksandr Hodakovski…
