După parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, istoricul Igor Caşu, de la cotidianul Adevărul, presupune că Rusia va încerca să destabilizeze situaţia internă din Republica Moldova în anul următor, incitând PCRM și alte formaţiuni în solda Kremlinului la manifestaţii contra coaliţiei pro-europene actuale. Dl Caşu crede totuşi că cea mai mare încercare poate fi adoptarea unor măsuri discriminatorii faţă de moldovenii care lucrează în Rusia, care pot culmina cu expulzarea în masă a acestora. Chiar şi aşa, crede autorul, o asemenea acţiune punitivă va avea efecte colaterale nedorite pentru Kremlin: după ce vor depăși această criză, moldovenii se vor orienta definitiv spre Europa.
Într-un editorial publicat în Jurnal de Chişinău, Mircea V. Ciobanu explică de ce în politică nu ar trebui să-şi găsească locul oamenii de afaceri. „Mentalitatea omului de afaceri e să-şi devanseze concurenţii, nu să salveze lumea. Bine, într-o campanie electorală, el îşi distruge oponenţii cum poate şi aici experienţa îi prieşte. Dar cum să-şi construiască el afacerea pe nume „ţară”? Pe cine să distrugă, pe cine să înşele, pe cine să dea la o parte, ca să-şi aburce afacerea mai sus decât alţii? În cel mai bun caz, el poate fi un filantrop, nu şi un manager al vieţii sociale. Care nu(-i) aduce profit”, conchide autorul.
Citând un studiu iniţiat de Centrul Naţional Anticorupţie, Stela Mihailovici de la Ziarul Naţional scoate în evidenţă concluzia că funcționarii publici care sunt învinuiți de acte de corupție sunt scutiți de pedepse penale sau primesc sentințe prea blânde din cauza acțiunilor procurorilor și judecătorilor. După ce au fost studiate 198 de dosare penale, s-a constatat că, în 91% din cazuri, procurorii au solicitat instanței de judecată aplicarea anumitor articole din Codul Penal care îi favorizează pe învinuiți. În 81% din dosare inculpații și-au recunoscut vina, astfel fiindu-le redusă o treime din pedeapsă. În alte 9% din cazuri, procurorii au cerut condamnare cu suspendare, iar în 5% din dosare au cerut aplicarea unei pedepse mai blânde în legătură cu anumite circumstanțe excepționale.
Agenţia de ştiri „IPN” relatează că în Moldova, doar jumătate dintre copiii cu vârsta până la șapte ani consumă zilnic fructe şi legume. Potrivit experţilor nutriţionişti de la Ministerul Sănătăţii, Republica Moldova se confruntă cu deficienţele nutriţionale caracteristice ţărilor în curs de dezvoltare. 6% dintre copiii până la 5 ani au insuficienţă cronică de energie, iar a cincea parte suferă de anemie. Medicul-şef al Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău, Luminiţa Suveică, spune că aceste cifre sunt alarmante. În acest fel se poate ajunge la o generaţie bolnăvicioasă.
Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) a criticat proiectul de lege cu privire la operarea modificărilor şi completărilor în regulamentul Parlamentului Republicii Moldova şi consideră că deputaţii trebuie să revină la discutarea acestuia până la adoptarea proiectului în a doua lectură, transmite Agenţia de ştiri „Infotag”. Preşedintele CReDO, Sergiu Ostaf, crede că în cazul adoptării regulamentului într-o astfel de versiune, opoziţia parlamentară va fi supusă „unei presiuni nemaiîntâlnite”. „Majoritatea parlamentară face abuz de putere. Acest fapt poate fi calificat ca fiind limitarea dreptului procesual al opoziţiei de a-şi exprima opinia cu privire la un proiect sau altul”, este convins Sergiu Ostaf.
Într-un interviu pentru portalul informaţional „Unimedia.md”, şeful Inspectoratului Fiscal, Ion Prisăcaru, a declarat că în Republica Moldova sunt oficial 200 de milionari. Funcţionarul s-a arătat deranjat de faptul că pe străzile oraşului unii moldoveni circulă cu maşini de lux care costă sute de mii de euro, deşi prezintă la Fisc declaraţii din care ar reieşi că nu au venituri. „Din 2012 se aplică metodele indirecte de estimare a veniturilor. Cred că vor da rezultate”, s-a arătat încrezător șeful FISC.
