„Daca mai avea cineva dubii in legatura cu politica neo-imperiala a Rusiei si cu beneficiile apartenentei României la blocul nord-atlantic” sa ia aminte la ultimele evenimente din zona Transnistriei, scrie pe site-ul ziare.com Mihail Fodor. Articolul, publicat la rubrica opinii, sugereaza euroscepticilor de peste Prut si, in general, „cârtitorilor”, sa reflecteze daca nu i-ar fi mai bine tarii lor sub umbrela NATO, asa cum sta România. De cand s-a ratat normalitatea, care ar fi insemnat, dupa parerea semnatarului de la ziare.com, revenirea Basarabiei la România, românii de peste Prut sunt practic sfasitati intre riscul de a deveni o noua Georgie si aspiratia europeana. Deocamdata, singura pavaza pentru moldoveni raman Uniunea Europeana si diplomatia „discreta dar ferma” a României in cancelariile occidentale, se arata in acest articol.
Pe nesimtite, la un an de la criza politica de anul trecut, România a devenit o oaza de stabilitate intr-o regiune puternic scuturata de seisme politico-sociale, arata Alexandru Lazescu intr-un articol publicat de revista 22. In Bulgaria a cazut guvernul de dreapta, Grecia se indreapta spre o a doua criza politica, Ungaria se joaca cu definirea statului de drept, iar Turcia isi compromite negocierile de aderare prin modul in care sunt reprimate manifestatiile anti-Erdogan. La Chișinău, adauga Alexandru Lazescu, „un nou guvern fragil încearcă să salveze un acord cu Uniunea Europeană, pus în mare parte între paranteze de recenta criză politică”. Cu declaratiile de orientare pro-europeana ferma ale premierului român si cu pactul de coabitare semnat de Victor Ponta cu presedintele Basescu, România face insa exceptie, oferind deocamdata un bun exemplu. Totusi, comentatorul de la 22 nu este sigur ca va si putea fructifica oportunitatile.
Principala piedica pare legata de calitatea slaba a clasei politice. Slaba sau poate chiar periculoasa, rezulta din comentariul lui Mircea Mihaies din Evenimentul zilei: „La noi, nu populaţia creează o clasă politică, ci clasa politică îşi modelează după chef poporul” cumparandu-i votul pe te miri ce. Proba care nu mai lasa niciun dubiu este modul in care actuala putere vrea sa formuleze si sa treaca prin parlament o Constitutie modificata. Explicatia i se pare lui Mircea Mihaies foarte simpla: actuala putere a ramas frustrata dupa esecul incercarii de lovitura de stat din vara trecuta si doreste sa-si ia revansa in scris, adica prin Constitutie. „Sa puna de acord fapta cu vorba”, spune autorul. Dupa cum se stie, vara trecuta Curtea Constitutionala a Romaniei a invalidat un referendum de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu.
Analiza facuta in 22 de Andrei Cornea asupra proiectului viitoarei Constitutii conduce la aceeasi concluzie: „revizuirea va fi expresia de voinţă a puterii USL, care a refuzat orice consultare reală cu celelalte forţe politice şi orice concesie faţă de acestea. (...) Conform noii Constituţii, scrie Cornea (...), caracterul oligarhic real al statului român, oricum existent, nu numai că se va accentua, dar el va fi şi recunoscut constituţional”.
