În pregătirile de runda de negocieri în formatul 5+2 care s-a încheiat joi la Viena, negociatoarea transnistreană Nina Ștanski a spus într-un raport lansat la Tiraspol că Chișinăul n-ar fi ridicat de tot așa-numita blocadă economică impusă regiunii transnistrene. Nu este limpede dacă Ștanski și-a reiterat poziția la negocierile cu ușile închise de la Viena. La Chișinău, Radu Benea a discutat cu economista Galina Şelari, director executiv la Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme și a întrebat-o dacă Tiraspolul are motive întemeiate să se plângă de discriminarea agențiilor economici transnistreni:
Galina Şelari: Când cele două maluri ale Nistrului sunt despărţite şi agenţii economici din Transnistria trebuie să corespundă cerinţelor a două legislaţii fiscale şi două legislaţii vamale, iar alţi agenţi economici execută doar un singur pachet legislativ, atunci ei din start se află în condiţii inegale. Ei vor putea fi în condiţii de egalitate numai atunci când vom restabili spaţiul economic unic. Altă soluţie nu există.
Europa Liberă: Chişinăul poate sau nu anula taxa de verificare vamală a mărfurilor percepută de la agenţii economici transnistreni?
Galina Şelari: Nu, nu poate. Tiraspolul nu achită taxe vamale. Tiraspolul plăteşte numai pentru perfectarea vamală a mărfurilor. Chişinăul nu poate anula acest lucru. Pentru că vameşii îndeplinesc un anumit volum de muncă, pentru care trebuie să fie remuneraţi. Dacă vameşii for face această muncă gratis, atunci ei vor trebui cumva să compenseze pierderile. Plata pentru controlul vamal este plata pentru munca vameşilor. Şi este o vorba de o sumă foarte mică.
Altceva sunt impozitele şi Taxa pe Valoare Adăugată. Din câte cunosc, în prezent, dacă bunurile importate în regiunea transnistreană servesc drept materie primă pentru producţia internă, atunci ele sunt scutite de orice fel de taxe vamale şi TVA. Iar dacă importul nu serveşte la producţie, ci este re-comercializat, atunci sunt percepute toate impozitele conform legislaţiei moldoveneşti, aceşti bani sunt puşi de o parte, şi atunci când se aduc acte doveditoare că marfa a ajuns la Tiraspol, atunci banii sunt întorşi agentului economic din stânga Nistrului. Fără îndoială că acest lucru este o discriminare, pentru că este evident că dacă e vorba de o partidă de marfă foarte scumpă, atunci şi suma de bani de care agentul economic nu poate dispune o vreme este destul de mare.
Altă problemă este că sistemele noastre bancare nu comunică. De aceea plăţile sunt percepute în lei şi transferate tot în lei, iar agentul economic după asta trebuie să-i convertească în ruble şi apoi în valută, deci iarăşi suportă pierderi.
Sunt probleme şi cu taxa ecologică, percepută de mai multe ori, şi vameşii noştri nu întotdeauna sunt corecţi... Cu alte cuvinte, toate acestea sunt consecinţe ale conflictului şi atâta timp cât nu vor fi elaborate nişte mecanisme de compromis pentru ambele legislaţii care să faciliteze operaţiunile export-import ale agenţilor economici din stânga şi din dreapta Nistrului, aşa încât contactele lor să devină avantajoase din punctul de vedere al businessului, nu vom reuşi să facem nimic. Deocamdată avem cazuri când întreprinderi de pe ambele maluri încearcă să lucreze împreună, dar din păcate sunt nevoiţi să comunice prin dealeri din terţe ţări.
Europa Liberă: Deci termenul „blocadă economică” folosit de Tiraspol este exagerat.
Galina Şelari: „Aceasta nu e blocadă. Înţelegeţi? E clar că există inconvenienţe foarte serioase şi, fără îndoială, condiţii inegale de activitate. Dar nimic din toate acestea n-ar fi fost, dacă exista un spaţiu economic unic, dacă ne-am fi înţeles asupra mecanismelor. Prin urmare, dacă nu ar fi existat conflictul, nu ar fi existat probleme.”
