In editia de astazi a Jurnalului national, o nota semnata Ovidiu Ciutescu reaminteste ciudata lucrare a fostului deputat comunist Vasile Stati, Dictionarul moldovenesc-romanesc. Introdus pe piata in 2002, dictionarul incerca sa impuna in Republica Moldova ceva ce sa nu mai fie identic cu limba romana. Nici astazi, insa, moldovenii nu inteleg si nu folosesc cuvinte recomandate de Vasile Stati, precum gat legau, pasajirca sau mostvici. Articolul citeaza din prefata dictionarului, in care Stati vorbea de incercarea Romaniei de deznationalizare a moldovenilor si de prefacere a lor intr-o „toalpa” (adica turma), care ar putea vota orice, inclusiv „inglobarea ocinei stramosesti”.
Nota din Jurnalul national se leaga pesemne de informatia, preluata in cursul zilei de azi de ziarul online Gardianul, de pilda, ca la Chisinau se pregateste schimbarea denumirii limbii oficiale in constitutie: din limba moldoveneasca in limba romana. Declaratiile facute pe acest subiect de fostul consilier al lui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk, sunt prezentate pe larg, in special revolta acestuia ca se inchid posturi de radio si de televiziune considerate importante, precum Radio Dojdi, de exemplu. Acesta nu ar fi decat un exemplu din ceea ce Tkaciuk numeste „inceput de represiune”. Gardianul corecteaza, pentru cititorii romani, afirmatia aceluiasi, cum ca Partidul Comunistilor ar fi fost primul guvern care a vorbit despre integrarea europeana. Inaintea lui, precizeaza semnatarul grupajului din cotidianul romanesc, au fost Mircea Druc, primul premier necomunist de la Chisinau, dar si, ulterior, Iurie Rosca, Vlad Cubreacov, Ion Ungureanu, Valeriu Matei, Dorin Chirtoaca, Mihai Ghimpu, Vlad Filat si multii altii.
Gardianul publica de asemenea amanunte despre vizita la Bucuresti a ziaristei ruse Daria Aslamova care a incercat sa afle de ce nu-i iubesc romanii pe rusi si de ce considera ca Moldova le apartine. Sunt citate raspunsurile pe care le-a primit de la Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului Romania Mare, si respectiv de la Mircea Druc. Druc a apreciat Romania drept un dusman subiectiv al Rusiei, dar un partener obiectiv. La o adica, a spus domnia sa, s-ar gasi destule forte politice romanesti dispuse sa sprijine tendinta legitima a rusilor de a prelua Crimeea la schimb cu recunoasterea apartenentei de drept a Moldovei la spatiul romanesc.
Nota din Jurnalul national se leaga pesemne de informatia, preluata in cursul zilei de azi de ziarul online Gardianul, de pilda, ca la Chisinau se pregateste schimbarea denumirii limbii oficiale in constitutie: din limba moldoveneasca in limba romana. Declaratiile facute pe acest subiect de fostul consilier al lui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk, sunt prezentate pe larg, in special revolta acestuia ca se inchid posturi de radio si de televiziune considerate importante, precum Radio Dojdi, de exemplu. Acesta nu ar fi decat un exemplu din ceea ce Tkaciuk numeste „inceput de represiune”. Gardianul corecteaza, pentru cititorii romani, afirmatia aceluiasi, cum ca Partidul Comunistilor ar fi fost primul guvern care a vorbit despre integrarea europeana. Inaintea lui, precizeaza semnatarul grupajului din cotidianul romanesc, au fost Mircea Druc, primul premier necomunist de la Chisinau, dar si, ulterior, Iurie Rosca, Vlad Cubreacov, Ion Ungureanu, Valeriu Matei, Dorin Chirtoaca, Mihai Ghimpu, Vlad Filat si multii altii.
Gardianul publica de asemenea amanunte despre vizita la Bucuresti a ziaristei ruse Daria Aslamova care a incercat sa afle de ce nu-i iubesc romanii pe rusi si de ce considera ca Moldova le apartine. Sunt citate raspunsurile pe care le-a primit de la Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului Romania Mare, si respectiv de la Mircea Druc. Druc a apreciat Romania drept un dusman subiectiv al Rusiei, dar un partener obiectiv. La o adica, a spus domnia sa, s-ar gasi destule forte politice romanesti dispuse sa sprijine tendinta legitima a rusilor de a prelua Crimeea la schimb cu recunoasterea apartenentei de drept a Moldovei la spatiul romanesc.
