Presedintele Traian Basescu va face in curand - dar nu mai repede de 15 ianuarie - o vizita oficiala in Republica Moldova. Informatia este pusa in circulatie de editia electronica a cotidianului Gardianul. Ziarul il citeaza pe presedintele interimar Mihai Ghimpu cu presupunerea ca aceasta vizita va avea loc dupa sarbatori, dar si cu deschiderea de a-l primi pe seful statului roman inclusiv in aceste zile.
Doua dintre comentariile zilei, in presa cotidiana, ating problema proiectului de tara cu care Romania ar urma sa intre in 2010. In Romania libera, Cristian Ghinea porneste de la cele doua modele de pozitionare in Uniunea Europeana adoptate de statele est-europene: modelul pasiv, al tarilor mici gen Ungaria sau Slovenia, si respectiv modelul polonez. Prima solutie este aceea de integrare comoda, fara initiative de influentare a politicilor europene. Din contra, polonezii au adoptat un model ofensiv, prin care au incercat intotdeauna sa foloseasca regulile europene in folosul lor, iar atunci cand nu au reusit au facut o asemenea galagie incat a fost limpede ca data viitoare vor reusi – spune Cristian Ghinea, care sustine ca Romania are nevoie de un fel de model semi-polonez. Combinand cumintenia cu fermitatea, Bucurestiul si-ar putea stabili, de pilda, drept obiectiv pe termen mediu integrarea Republicii Moldova.
In Adevarul, Andrei Plesu observa nedorite simlitudini intre Spania anilor douazeci, despre care scria Ortega y Gasset, si Romania de azi. La vremea aceea, spaniolul obisnuia sa-si faca iluzii asupra trecutului, in loc sa si le faca asupra viitorului. Acest cult supradimensionat al trecutului ar fi un risc si pentru Romania de azi. Citam: „A crede ca slava unor vremuri trecute justifica fudulia oricarui chefliu de-acum, a oricarui parlamentar de doi bani, a oricarui ministeriabil nu e decat o proba de orgoliu vid”. Andrei Plesu insista pe nevoia unui proiect de viitor imediat. Il citam: „Avem nevoie de un patriotism al viziunii. Inteligent, lucid, harnic”.
Doua dintre comentariile zilei, in presa cotidiana, ating problema proiectului de tara cu care Romania ar urma sa intre in 2010. In Romania libera, Cristian Ghinea porneste de la cele doua modele de pozitionare in Uniunea Europeana adoptate de statele est-europene: modelul pasiv, al tarilor mici gen Ungaria sau Slovenia, si respectiv modelul polonez. Prima solutie este aceea de integrare comoda, fara initiative de influentare a politicilor europene. Din contra, polonezii au adoptat un model ofensiv, prin care au incercat intotdeauna sa foloseasca regulile europene in folosul lor, iar atunci cand nu au reusit au facut o asemenea galagie incat a fost limpede ca data viitoare vor reusi – spune Cristian Ghinea, care sustine ca Romania are nevoie de un fel de model semi-polonez. Combinand cumintenia cu fermitatea, Bucurestiul si-ar putea stabili, de pilda, drept obiectiv pe termen mediu integrarea Republicii Moldova.
In Adevarul, Andrei Plesu observa nedorite simlitudini intre Spania anilor douazeci, despre care scria Ortega y Gasset, si Romania de azi. La vremea aceea, spaniolul obisnuia sa-si faca iluzii asupra trecutului, in loc sa si le faca asupra viitorului. Acest cult supradimensionat al trecutului ar fi un risc si pentru Romania de azi. Citam: „A crede ca slava unor vremuri trecute justifica fudulia oricarui chefliu de-acum, a oricarui parlamentar de doi bani, a oricarui ministeriabil nu e decat o proba de orgoliu vid”. Andrei Plesu insista pe nevoia unui proiect de viitor imediat. Il citam: „Avem nevoie de un patriotism al viziunii. Inteligent, lucid, harnic”.
