Tribunalul de la Budapesta s-a pronunţat într-unul dintre procesele pe care statul ungar le-a intentat companiei băimărene Transgold în cazul poluării cu cianuri. Doar că cele două părţi interpretează în mod diferit sentinţa.
Publicaţia virtuală Transindex face cronica celor întâmplate. Aflăm astfel că, imediat după publicarea deciziei, reprezentantul statului ungar a declarat că Transgold are să-şi reducă producţia cu 85 la sută, adică până ajunge la 15 la sută din producţia actuală.
Tot după pronunţarea sentinţei a ieşit în faţa publicului şi avocatul companiei care se face vinovată de catastrofa ecologică din 2000. Şi a anunţat: companiei reprezentate de el i se interzice să-şi mărească actuala capacitatea de producţie cu mai mult de 15 la sută.
Instituţiile de resort din Ungaria doresc să monitorizeze, alături de instituţiile româneşti, procesul de reducere a producţiei. Iar reprezentanţii Transgold susţin că decizia tribunalului nu-i afectează, deoarece nu aveau, oricum, în proiect mărirea producţiei cu peste 15 la sută. Şi tot aşa.
Despre un alt proces – proprietar de imobil vs. UDMR-Mureş - , în Krónika. După tergiversări de ani de zile, Hankó Gábor şi-a recăpătat casa în care se instalase organizaţia din Mureş a UDMR. După alte luni de zile şi alte procese, UDMR a părăsit şi clădirea. Nu însă înainte să demonteze caloriferele, robinetele, întrerupătoarele, ferestrele. Mai mult, la plecare, udemeriştii şi-au luat şi cazanul. Spre mâhnirea proprietarului.
Şi încă un proces, în Nyugati Jelen. Clădirea Şcolii Populare de Artă din Arad, aflată în administraţia consiliului judeţean, este revendicată de foştii proprietari. Doar că, între timp, a fost vândută o întreagă aripă a impozantei clădiri. Autorul reportajului le sugerează reclamanţilor că pot fi încrezători. Se pot încrede, spre exemplu, în bunăvoinţa guvernanţilor de a rezolva problemele proprietăţii.
Întreg procesul de restituţie, cu absurditatea lui cu tot – rezumat de publicistul Wolfgang Wittstock în Allgemeine Deutsche Zeitung. Sub formă de banc cu Radio Erevan. Întrebare: Este adevărat că proprietarii caselor naţionalizate vor fi despăgubiţi cu sume uriaşe? Răspuns: Da, în principiu, este adevărat. Doar că nu vor primi bani, ci acţiuni care, în situaţia actuală, nu au vreo valoare. Şi până primesc aceste acţiuni, ei trebuie să scoată mulţi bani din buzunar. O dată, pentru specialiştii care evaluează imobilele. Apoi, în cazul în care nu-şi pot rezolva problema în mod direct, pentru a plăti avocaţii şi costurile de proces.
Mai există şi persoane care-şi asumă rolul de mediator. Spre exemplu, vice-premierul Slovaciei Csáky Pál care, ne informează Romániai Magyar Szó, le-a propus lui Markó Béla şi lui Tőkés László să se întâlnească în Slovacia. Asta după ce discuţiile dintre preşedintele UDMR şi principalul adversar al său au eşuat în repetate rânduri, cei doi neputând conveni asupra locului întâlnirii.
Şi tot din Szabadság: „Nu prea mai există şanse de a înfiinţa o universitate maghiară de stat”. Cotidianul clujean îl citează pe secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Kötő József, care consideră că învăţământul superior în limba maghiară ar trebui dezvoltat nu exclusiv din surse autohtone, ci şi cu contribuţia Ungariei.
La sprijin speră şi preşedintele postului Duna TV, post public ungar care emite în Bazinul Carpatic. El doreşte să realizeze o telenovelă ungurească. De fapt, una transmaghiară, adică o producţie care să implice toate comunităţile maghiare din Bazinul Carpatic. Şi, spune el, dacă se admite că telenovela tratează problema minorităţilor, producţia poate obţine, în baza legilor ungare, sprijin substanţial.
Publicaţia virtuală Transindex face cronica celor întâmplate. Aflăm astfel că, imediat după publicarea deciziei, reprezentantul statului ungar a declarat că Transgold are să-şi reducă producţia cu 85 la sută, adică până ajunge la 15 la sută din producţia actuală.
Tot după pronunţarea sentinţei a ieşit în faţa publicului şi avocatul companiei care se face vinovată de catastrofa ecologică din 2000. Şi a anunţat: companiei reprezentate de el i se interzice să-şi mărească actuala capacitatea de producţie cu mai mult de 15 la sută.
Instituţiile de resort din Ungaria doresc să monitorizeze, alături de instituţiile româneşti, procesul de reducere a producţiei. Iar reprezentanţii Transgold susţin că decizia tribunalului nu-i afectează, deoarece nu aveau, oricum, în proiect mărirea producţiei cu peste 15 la sută. Şi tot aşa.
Despre un alt proces – proprietar de imobil vs. UDMR-Mureş - , în Krónika. După tergiversări de ani de zile, Hankó Gábor şi-a recăpătat casa în care se instalase organizaţia din Mureş a UDMR. După alte luni de zile şi alte procese, UDMR a părăsit şi clădirea. Nu însă înainte să demonteze caloriferele, robinetele, întrerupătoarele, ferestrele. Mai mult, la plecare, udemeriştii şi-au luat şi cazanul. Spre mâhnirea proprietarului.
Şi încă un proces, în Nyugati Jelen. Clădirea Şcolii Populare de Artă din Arad, aflată în administraţia consiliului judeţean, este revendicată de foştii proprietari. Doar că, între timp, a fost vândută o întreagă aripă a impozantei clădiri. Autorul reportajului le sugerează reclamanţilor că pot fi încrezători. Se pot încrede, spre exemplu, în bunăvoinţa guvernanţilor de a rezolva problemele proprietăţii.
Întreg procesul de restituţie, cu absurditatea lui cu tot – rezumat de publicistul Wolfgang Wittstock în Allgemeine Deutsche Zeitung. Sub formă de banc cu Radio Erevan. Întrebare: Este adevărat că proprietarii caselor naţionalizate vor fi despăgubiţi cu sume uriaşe? Răspuns: Da, în principiu, este adevărat. Doar că nu vor primi bani, ci acţiuni care, în situaţia actuală, nu au vreo valoare. Şi până primesc aceste acţiuni, ei trebuie să scoată mulţi bani din buzunar. O dată, pentru specialiştii care evaluează imobilele. Apoi, în cazul în care nu-şi pot rezolva problema în mod direct, pentru a plăti avocaţii şi costurile de proces.
Mai există şi persoane care-şi asumă rolul de mediator. Spre exemplu, vice-premierul Slovaciei Csáky Pál care, ne informează Romániai Magyar Szó, le-a propus lui Markó Béla şi lui Tőkés László să se întâlnească în Slovacia. Asta după ce discuţiile dintre preşedintele UDMR şi principalul adversar al său au eşuat în repetate rânduri, cei doi neputând conveni asupra locului întâlnirii.
Şi tot din Szabadság: „Nu prea mai există şanse de a înfiinţa o universitate maghiară de stat”. Cotidianul clujean îl citează pe secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Kötő József, care consideră că învăţământul superior în limba maghiară ar trebui dezvoltat nu exclusiv din surse autohtone, ci şi cu contribuţia Ungariei.
La sprijin speră şi preşedintele postului Duna TV, post public ungar care emite în Bazinul Carpatic. El doreşte să realizeze o telenovelă ungurească. De fapt, una transmaghiară, adică o producţie care să implice toate comunităţile maghiare din Bazinul Carpatic. Şi, spune el, dacă se admite că telenovela tratează problema minorităţilor, producţia poate obţine, în baza legilor ungare, sprijin substanţial.
