Ministrul Economiei, Chiril Gaburici, şi oficiali de le Ministerul Finanţelor au convocat azi câţiva reprezentanţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii ca să discute reformele adoptate în ultima vreme, inclusiv înlesnirile fiscale adoptate la pachet cu amnistia fiscală şi cu decriminalizarea infracţiunilor economice. Gaburici a spus că reforma fiscală de rând cu altele sunt „o gură de oxigen, care va permite mediului de afaceri să crească și să se dezvolte”. Afirmaţiile ministrului vin în contrasens cu reacţiile partenerilor internaţionali, inclusiv Banca Mondială şi FMI, care au criticat dur iniţiativele şi au spus că autorităţile de la Chişinău şi-au încălcat angajamentele din acordurile pe care le aveau cu instituţiile financiare.
Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, a prezentat în faţa antreprenorilor cea mai recentă reformă care include amnistia fiscală şi legalizarea, contra unei taxe modice de 3%, a bunurilor şi capitalurilor nedeclarate anterior. Făcând abstracție de reacţiile partenerilor internaţionali, Chicu a spus că „Banca Mondială, FMI şi UE apreciază pozitiv măsurile Guvernului în domeniul economic-financiar”. Chicu a făcut trimitere la creşterea constantă a încasărilor la buget cu circa 12% anual. El a precizat însă că ritmurile de recuperare economică nu asigură o creştere semnificativă a nivelului de trai a cetăţenilor. Iată de ce a fost nevoie de această reformă fiscală, a spus demnitarul de la Finanţe.
El a respins criticile experţilor locali, dar şi ale partenerilor externi că legea numită declararea voluntară şi stimularea fiscală ar fi un mijloc de legalizare a banilor murdari, inclusiv cei proveniți din frauda bancară de acum patru ani. El a invocat câteva prevederi din lege, inclusiv cea că nu vor beneficia de dreptul de declarare voluntară a bunurilor şi capitalurilor nelegalizate persoanele cu funcţii politice şi de conducere, dar şi cei implicaţi în frauda bancară:
Este o încercare a Guvernului de a veni cu un suport pentru mediul de afaceri...
„Prevederile prezentei legi nu se extind asupra bunurilor persoanei fizice provenite din activităţi infracţionale prevăzute de Codul Penal cu excepţia art.244, evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor şi evaziunea fiscală a persoanelor fizice. Deci, este clar că obiect al declarării voluntare sunt doar acele active care au proveniență din încălcări fiscale şi nicidecum de alte încălcări prevăzute în Codul Penal.”
Vorbind despre stimularea fiscală, numită şi aministia fiscală, Ion Chicu a precizat că aceasta prevede anularea penalităţilor şi amenzilor pentru neachitarea impozitelor şi taxelor statului, pentru cei care îşi vor achita restanţele la impozite până la 20 decembrie.
Secretarul de stat al Ministerului Finanţelor a subliniat că partea cea mai importantă a reformei fiscale nu este cea care a atras critici, ci de fapt sunt înlesnirile fiscale, inclusiv instituirea unui impozit unic pe venit, reducerea de la impozitului în fondul social pentru companii, dublarea scutirilor personale şi stabilirea unei cote reduse a TVA pentru hoteluri, restaurante şi cafenele.
„Este o încercare a Guvernului de a veni cu un suport pentru mediul de afaceri, pentru business.”
Alte reforme de natură să ușureze activitatea businessului au fost trecute doar în revistă, între acestea reducerea numărului de acte permisive, optimizarea instituțiilor cu funcții de control şi lansarea luna trecută a ghișeului unic.
Unii antreprenorii prezenţi la întrevedere au lăudat Guvernul. Alţii s-au plâns de dificultăţile pe care le întâmpină, fie de ordin birocratic în obţinerea unor acte, fie la exportul mărfurilor. Singurul care s-a referit la noua reformă fiscală a fost Alexandru Cernăuţeanu, reprezentantul celei mai mari companii producătoare de containere şi paleţi din lemn din Moldova. El a deplâns concurenţa neloială în acest sector, exprimându-şi temerea că amnistia fiscală îi va favoriza pe cei care s-au eschivat de la impozite în detrimentul celor oneşti:
„Reiese că prin această lege ei vor fi iertați de chestiile acestea, dar noi care am plătit în toţi aceşti ani vom avea de pierdut? Noi nu suntem o companie care arată profit 0. Avem, în medie, un număr de 28-30 de angajaţi pe an. la 23 de companii din domeniu media totală este 78 de angajaţi. Nu poate o campanie de producție să aibă 3,3 angajați.”
Este o palmă dată oamenilor de afaceri care au plătit taxele, impozitele...
Cei care au urmărit pe rețele de socializare transmisiunea de la Ministerul Economiei se întrebau cum au fost selectații participanții. Eugen Roşcovanu, președintele Asociației micului business, una din cele mai vocale organizaţii care apără interesele întreprinzătorilor mici şi mijlocii, ne-a spus că nu a fost invitat la această discuţie. Motivul ar fi, presupune Roşcovanu, poziţia sa critică faţă de măsurile Guvernului. Roşcovanu e de părere că reforma fiscală, dar în special amnistia fiscală şi declararea voluntară a bunurilor ascunse contra unei sume simbolice de 3 la sută sunt o palmă dată business-ului:
„Acestă amnistie fiscală va stimula şmecherismul: fac ce fac, nu achit impozite şi aştept următoarea amnistie. Nu mai vorbesc de acele 3% care este o palmă dată oamenilor de afaceri care au plătit taxele, impozitele. Li se dă cu piciorul în faţă, în piept. Iar cei care nu au plătit zeci de ani impozitele sunt acum pe cal şi vor plăti doar 3% din veniturile furate. Cred că ar fi fost normal ca cei care au furat milioane şi miliarde să plătească toate impozitele şi să le fie iertate păcatele, dacă asta se numeşte păcat, pentru că e hoţie de drumul mare.”
Amintim că iniţiativele fiscale şi amnistia de capital au fost criticate dur de partenerii externi, inclusiv de Banca Mondială şi FMI, care au atenţionat că aceste iniţiative pot submina angajamentul guvernului de a lupta cu corupţia şi alte angajamente pe care le are Moldova cu instituţiile financiare şi că se pot solda cu „riscuri fiscale semnificative”. Ambasada Statelor Unite la Chișinău a subliniat, în luarea de atitudine critică faţă de reforma votată înainte de închiderea sesiunii parlamentare, că noile acte normative „legitimează furtul şi corupţia şi dăunează climatului de afaceri”.
