Linkuri accesibilitate

Complicata ecuație a reducerii cheltuielilor publice


Dicționar european - Dan Alexe
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:58 0:00
Link direct

Chiar și statul-providență, wellfare state, acea invenție a Occidentului postbelic caută acum să își reducă cheltuielile publice.

Franța încearcă de jumătate de secol să le reducă, nereușind să scadă sub 50% din PIB cheltuieli publice.

Sigur, asta pare încă puțin comparat cu Irlanda, unde cheltuielile publice reprezintă acum doar circa o treime din total, dar unde în 2010, la începutul crizei economice, se atinsese un nemaiauzit vârf de 65% din PIB. Ca și în Grecia, de altfel, care la rândul ei urcase la 65% cheltuieli publice din PIB în același an, 2010.

Media în țările Zonei Euro fluctuează, de altfel, în jurul a 50% din PIB. Pentru a compara faptul că jumătate din PIB merge în medie pe cheltuieli publice merită amintită reticența majorității țărilor din NATO de a cheltui… 2% din PIB pe apărare.

Securitatea socială și sănătatea sunt, mai peste tot, domeniile în care au loc cele mai mari cheltuieli...

Țările în care cheltuielile publice reprezintă peste 50% din PIB sunt cu toatele occidentale. Franța, în primul rând, apoi Danemarca, Belgia, Suedia și Germania.

Securitatea socială și sănătatea sunt, mai peste tot, domeniile în care au loc cele mai mari cheltuieli, așa încât reducerea cheltuielilor publice riscă din start să îi afecteze pe cei mai defavorizați din societate.

La fel, în cheltuielile publice intră învățământul, transportul și securitatea, altfel zis serviciile de poliție, vămile și, desigur, acolo intră și dobânzile datoriilor în curs ale statului. La fel, justiția și, desigur, salariile și pensiile funcționarilor statului. Când se ajunge la reduceri, acolo se taie mai întâi.

Cazul cel mai analizat de punere în practică a unor măsuri de reducere a cheltuielilor și datoriei publice rămâne cel al Greciei. Acolo, sub presiunea UE și a FMI, s-a purces în ultimul deceniu la tăieri masive în funcționarea ministerelor. Au fost suprimate cheltuielile de comunicare și de publicitate. Clădirile publice nefolosite au fost date cu chirie. A fost redusă birocrația. Grecia a fost de altfel singura țară europeană care a coborât salariul minim legal, cu 100 euro, de la 680 de euro la 585 de euro.

Există și cazuri aparte, baroce, exotice chiar de cheltuieli publice excesive care sunt greu, sau aproape imposibil de redus. Belgia, de pildă, țară federală care merge spre confederalism, cu multiplele ei guverne locale, regionale și comunitare, șase guverne cu totul, ar putea cu mare greutate să reducă acele cheltuieli publice fără a perturba delicatul echilibru instituțional l-a care s-a ajuns după decenii de negocieri tensionate.

Ca o comparație, dacă Belgia cheltuiește jumătate din PIB, o țară similară, chiar dacă nu face parte din Uniunea Europeană, Elveția, prezintă un caz opus în care cheltuielile publice nu reprezintă decât 33% din PIB.

Și, sigur, se pune aici și o foarte serioasă problemă politică. A reduce cheltuielile publice înseamnă a reduce puterea și influența politicienilor. Mai puțini bani publici înseamnă o mai mică putere și influență economică și socială... or, politicienii în general nu vor să-și vadă redusă puterea.

***

Dicționar european - Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:06 0:00
Link direct

Raționalizarea cheltuielilor publice e un angajament mai vechi al Guvernului R. Moldova față de Fondul Monetar Internațional (FMI). Actualul executiv nu a inclus această măsură nepopulară în planul său de acţiuni, dar, totuşi, la final de mandat, a decis să iniţieze reducerea cheltuielilor publice. De ce acum? În mediul experţilor există câteva explicaţii. Prima ar fi că urmare a fraudei bancare a crescut esenţial datoria publică. O altă explicaţie ar fi amânarea asistenței macrofinanciare din partea UE, care avea o importantă componentă de suport bugetar sub formă de granturi. Experţii nu exclud că reducerea cheltuielilor bugetare se face şi urmare a înlesnirilor fiscale adoptate la pachet cu amnistia fiscală, înlesniri care vor reduce încasările la buget. Prin urmare, reducerea cheltuielilor publice nu mai putea fi amânată fiind nevoie de o consolidare bugetar-fiscală, spun experţii.

În acest an, vor fi examinate cheltuielile în educație...

Aşadar, va fi înființată o nouă structură cu rol consultativ – Comitetul interministerial de raționalizare a cheltuielilor publice care va analiza cât de eficient este cheltuit banul public în diverse domenii, după care va stabili ce cheltuieli ar urma să fie diminuate în următorii ani.

În acest an, vor fi examinate cheltuielile în educație, mai exact cele ale colegiilor, universităţilor şi şcolilor profesionale. Ţinta autorităţilor este să micşoreze cheltuielile acestor entităţi cu până la 10%, economisiri ce urmează a fi efectuate în 2020.

După protecţia socială, educaţia este domeniul unde sunt alocate cele mai multe resurse bugetare. În acest an bugetul educaţiei constituie 6,5 la sută din PIB depăşind 10 miliarde de lei. A cincea parte din sumă constituie cheltuielile pentru colegii, universităţi şi şcoli profesionale, cheltuieli pe care guvernul vrea acum să le reducă cu circa 200 de milioane de lei.

Economiştii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup vorbesc despre necesitatea reducerii cheltuielilor în educaţie încă din 2015. Ei au estimat atunci într-un studiu că bugetul pentru educaţie poate fi redus cu cel puţin 50 la sută. Unul din autorii studiului, expertul Alexandru Fala spune că în acest domeniu banii sunt folosiţi ineficient pentru că numărul şi capacităţile instituțiilor e mult peste cel al elevilor şi studenţilor:

„Nu are sens să cheltui aceleaşi sume mari când numărul de elevi şi studenţi este în continuă scădere. De ce să ai atât de multe şi de mari universităţi. Clădirile acestea trebuie întreţinute. Sunt cheltuiţi bani fără rost. Poţi reduce cheltuielile, menţinând cheltuielile per elev sau per student şi oferind o calitate mult mai bună. Din câte am înţeles unele universităţi deja au început să reducă numărul de profesori. Având mai puţini studenţi, ele nu mai pot atrage sursele financiare pe care le atrăgeau altădată şi scad numărul de profesori.”

Jurnalistul Ion Preaşcă de la publicaţia cu profil economic mold-street.com constată şi el că autorităţile nu au altă soluţie decât cea de a tăia din cheltuielile guvernamentale ineficiente:

„Nu au încotro autorităţile, trebuie să recurgă la asta fiindcă este o risipă foarte mare de bani. Cum nu ar numi-o ei, raţionalizare sau altfel, oricum o să fie o comprimare a instituţiilor, ca să fie mai puţini conducători, să fie mai puţine imobile implicate şi eficientizate cheltuielile. Pe de altă parte, este FMI care spune clar că trebuie să optimizaţi, să reduceţi costurile pentru că trebuie să fiţi eficienţi.”

Ion Preaşcă mai observă că în ultimul deceniu cheltuielile publice totale au scăzut cu aproximativ 5 la sută din PIB. În acest an sunt planificate cheltuieli de 38,5 din PIB. Cu toate acestea R. Moldova depăşeşte media cheltuielilor guvernamentale ale ţărilor în curs de dezvoltare, inclusiv ale celor din CSI.

XS
SM
MD
LG