„E o știre foarte bună pentru mine că proiectul a ajuns la final, în sfârșit”, a spus jana Horvathova, directoarea Muzeului Culturii Romilor, care administrează monumentul, citată de Associated Press.

După prăbușirea comunismului în 1989, activiștii romi încurajați de atmosfera liberală instaurată în Cehoslovacia au început demersuri pentru îndepărtarea crescătoriei de porci de la Lety, la 100 km sud de Praga. Guvernele cehoslovace și cehești care s-au succedat de atunci la putere au spus mereu că nu sunt bani.

Între august 1942 și august 1943, cam 1.300 de romi au fost internați în „tabăra de familii de țigani” de la Lety, pe teritoriul a ceea ce era atunci Protectoratul nazist al Boemiei și Moraviei.

Cel puțin 335 de oameni au murit în lagărul administrat de autoritățile locale, nu direct de naziști – iar toți ceilalți au fost trimiși la moarte la Auschwitz.

În 1995, președintele ceh Vaclav Havel a inaugurat un mic monument în apropierea fermei.

• Te-ar putea interesa și: Au omorât evrei, dar România i-a achitat. CEDO condamnă acum România

Guvernul ceh a cumpărat în 2018 cu 17 milioane de euro, de la proprietarul ei privat, crescătoria de porci înființată în anii 1970. Ea a fost demolată în 2022, permițând cercetări arheologice și începerea lucrărilor la memorial.

Doar 600 de romi din cei 6.500 care trăiau în 1942 în Cehoslovacia au supraviețuit Holocaustului.

Actuala minoritate romă de 250.000 oameni se confruntă cu discriminări și prejudecăți în țara central-europeană cu 10 milioane de locuitori.

Activiștii romi se plâng de lentoarea cu care autoritățile abordează un alt capitol dureros al istoriei recente, anume sterilizarea forțată a mii de femei rome în Cehoslovacia socialistă.

Efortul de a obține scuze și compensații pentru victimele acestei practici este îngreunat de impunerea unor criterii de eligiblitate imposibile (documente medicale de mult pierdute, sau care n-au fost emise niciodată) și de lipsa de bunăvoință a unor funcționari publici.

Cehia este criticată de asemenea periodic de organismele europene și internaționale pentru că nu pune capăt segregării rasiale în școli, într-un sistem care încă trimite copiii romi aproape automat în școli speciale, sub pretextul unor deficiențe mintale inventate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Cei doi ofițeri români, prezentați în dosarele CtEDO cu inițialele: R.D. și G.P., au fost condamnați după război, în anii 1950, pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Agerpres amintește că după căderea comunismului, dosarele celor doi militari și ale altora asemeni lor au fost redeschise. Ei au fost achitați de Curtea Supremă de Justiție pentru că n-ar fi făcut decât să îndeplinească ordine și nu s-ar fi implicat în uciderea evreilor, crimă care ar fi fost exclusiv „opera” trupelor germane.

Dar doi supraviețuitori ai Holocaustului, Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu, ambii acum în vârstă de aproape 100 de ani, ambii din București, au aflat despre cazul achitării celor doi ofițeri de armată în 2016, la o conferință organizată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", și au „mers pe urmele” deciziei de achitare din anii 1990.

Ei s-au plâns în instanță că „rejudecarea” celor doi criminali de război, între timp decedați, s-a făcut în taină și nu a ținut seama de natura antisemită a faptelor incriminate, afectându-le lor, ca supraviețuitori ai Holocaustului, integritatea psihologică.

În decizia CtEDO publicată la 23 aprilie se recunosc daunele aduse supraviețuitorilor Holocaustului prin cele două achitări din anii 1998 și 1999. Se mai spune că argumentele Curții de Justiție, inclusiv că doar trupele germane au desfăşurat acţiuni împotriva evreilor pe teritoriul României, au fost scuze sau eforturi de a diminua responsabilitatea statului român şi de a arunca vina asupra altei naţiuni pentru Holocaust.

Într-o decizie care mai poate fi atacată la Strasbourg, CtEDO a stabilit că România trebuie să le plătească reclamanţilor suma de 8.500 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Refuzul populației de a răspunde la întrebări și complexitatea procesului de numărare îi face pe mulți recenzori să-și abandoneze munca, după numai o zi sau două. Cea mai mare rată de abandon este în municipiul Chișinău, a declarat șefa adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru, pe 23 aprilie, la un eveniment dedicat mersului Recensământului populației și locuințelor 2024.

În primele două săptămâni de când a început recensământul, au fost chestionate 640 de mii de persoane și 445 de mii de locuințe.

„Nu au fost aplicate sancțiuni, amenzi, chiar dacă mai multe persoane au refuzat să fie chestionate. Sunt cazuri când populația este agresivă. Am avut un caz în care o recenzoare a fost lovită. Cazul a fost înregistrat la Poliție”, a spus Aurelia Spătaru.

„Când am recrutat personalul pentru recensământ, am identificat recenzorii, plus încă 30% rezervă. La două săptămâni de la începerea recensământului, am luat deja 5% din rezervă”, spune reprezentanta BNS.

Potrivit Aureliei Spătaru, procesul de recrutare a recenzorilor a fost cea mai mare provocare pentru Biroul Național de Statistică, chiar dacă la recensământul de anul acesta au fost angajați doar 4.000 de recenzori, față de 12.000 cât au fost angajați la recensământul din 2014.

Embed Răspândește

Recensământ într-un sat cu trei oameni și zeci de case pustii

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:43 0:00

Recensământul include și spațiile colective de locuit: cămine studențești, instituții de adăpostire a bătrânilor, a persoanelor cu dizabilități sau a persoanelor fără domiciliu.

„Pentru spațiile colective de locuit vom avea recenzori separați. Pentru penitenciare deja avem identificați recenzorii, urmează să-i instruim și să înceapă recenzarea”, a spus directoarea generală adjunctă a BNS.

Începând cu data de 8 aprilie și până pe 7 iulie, în R. Moldova se desfășoară Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Autoritățile estimează că primele date preliminare vor fi publicate după șase luni de la finalizarea recensământului.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Zeci de persoane care reveneau din Federația Rusă au fost plătite de „o grupare criminală” pentru a aduce bani în țară, a declarat șeful Inspectoratului General de Poliție (IGP), Viorel Cernăuțeanu, într-o conferință de presă, pe 23 aprilie.

Potrivit lui, au fost efectuate 135 de percheziții la aeroport și 27 la domiciliile unor persoane vizate, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.

Sumele de bani pe care persoanele încercau să le aducă în Moldova nu depășeau plafonul de 10 mii de euro pentru sumele ce nu trebuie declarate la intrarea în țară. Cărăușii, consideră Poliția, primeau recompense de 300-500 sute de dolari.

• Te-ar putea interesa și: Poliția de Frontieră dă replica aliaților lui Șor care spun că au fost „agresați” pe Aeroportul Chișinău

„Sumele care erau intenționate spre introducere în țară depășeau 16 mii de unități convenționale, ceea ce constituie 800 mii de lei, dar s-a văzut din modul de organizare a unor participanți că această sumă o depășește pe cea încadrată juridic. Vorbim de peste 20 milioane de lei, la cursul de azi”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.

Potrivit organelor de urmărire penală, o parte din persoanele care au reușit să treacă inițial cu banii în țară au transmis deja sumele colectorului care asigura procesul, sub diferite forme, la aeroport sau în drum spre casă.

Poliția continuă perchezițiile la domiciliul mai multor persoane pe întreg teritoriul țări.

• Te-ar putea interesa și: Ilan Șor și-a adunat aliații la Moscova, țintind prezidențialele moldovene

La aceeași conferință de presă, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Viorel Furtună, a spus că, în urma celor peste 150 percheziții de noaptea trecută, a fost pornită o cauză penală în baza Art.248, alineat 7 - contrabandă, în interesul unui grup criminal organizat, săvârșită de mai multe persoane.

De asemenea, au fost ridicate sumele de 62 mii ruble, 3070 euro și peste un milion de dolari SUA, precum și 128 telefoane mobile. O parte din persoanele vizate au conlucrat și comunicat cu instituțiile de drept, au mai spus reprezentanții autorităților.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Mai mulți membri ai trupei Bi-2 și familiile lor au depus marți, 23 aprilie, actele pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova, a scris oficialul moldovean pe Telegram.

Celebra trupă s-a refugiat în Israel din Tailanda, în luna ianuarie, după ce autoritățile thailandeze i-au reținut pe muzicieni pentru că lucrau fără autorizație, amenințând să-i expulzeze în Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Thailanda: Membrii trupei rock disidente Bi-2 riscă să fie deportați în Rusia

Trupa Bi-2 este cunoscută pentru condamnarea invaziei Rusiei în Ucraina. Anul trecut, ministerul rus al justiției l-a etichetat pe solistul Igor Bortnik drept „agent străin”, după ce acesta l-a criticat pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Mai mulți membri ai trupei dețin atât cetățenie rusă, cât și israeliană, iar grupul (fondat în Belarus, în 1988) a activat o vreme în Israel, în anii 1990, precizează Reuters.

Șeful cabinetului prezidențial, Adrian Băluțel, a declarat că Moldova „va rămâne în continuare prietenoasă cu toți oamenii care își doresc să trăiască în pace și bună înțelegere” și-i va ajuta pe cei „care fug de război”.

Dosarele de obținere a cetățeniei vor fi examinate prin prisma „acordării cetățeniei în interesul Republicii Moldova”, a precizat oficialul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Militarii ruși au făcut exerciții la posturile de control din preajma localităților Dubăsari, Cocieri, Bender, Fârlădeni și Hagimus, și au imitat respingerea unor atacuri asupra posturilor Forțelor Mixte de Menținere a Păcii, precizează un comunicat al delegației moldovene în Comisia Unificată de Control (CUC), mecanism tripartit ce supraveghează situația din Zona de Securitate.

„Desfășurarea antrenamentelor fără coordonările necesare provoacă noi tensiuni în Zona de Securitate, speriind populația și demonstrând argumente suplimentare că actele constituante ale misiunii de menținere a păcii pe râul Nistru sunt încălcate în mod grav și sistematic”, se spune în comunicatul citat.

• Te-ar putea interesa și: Tiraspolul cere un nou post de pacificatori la Dubăsari. Chișinăul insistă că nu e nevoie

Autoritățile moldovene a îndemnat contingentul rus, dar și cel transnistrean al forțelor de menținere a păcii să excludă „asemenea acțiuni provocatoare, contrare principiilor de pacificare și legislației Republicii Moldova”.

Militarii ruși au desfășurat ultimele exerciții la posturile de menținere a păcii, fără notificarea CUC, pe 22 decembrie 2023. În timpul aplicațiilor, forțele rusești au folosit arme, echipamente și tehnică militară. Reprezentanții Chișinăului afirmă că militarii ruși și forțele separatiste transnistrene au blocat deplasarea observatorilor OSCE la fața locului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit Biroului Național Anticorupție (NABU) de la Kiev, o investigație a procurorilor a relevat că între 2017 și 2021, Solski ar fi condus un grup de persoane care ar fi achiziționat ilegal terenuri publice în sumă de circa șapte milioane de dolari. În plus, el ar fi încercat ulterior să preia și alte terenuri agricole aflate în proprietatea statului, în sumă de 190 de milioane de hrivne (aproape cinci milioane de dolari), dar a eșuat după intervenția procurorilor, scrie presa ucraineană.

Deși comunicatul nu a indicat expres numele ministrului, procurorii au menționat că este vorba de un fost președinte al comisiei pentru agricultură a Radei Supreme, funcție deținută anterior de Mikola Solski, notează AFP.

• Te-ar putea interesa și: Un subordonat al ministrului ucrainean al Apărării, suspendat din funcție pentru corupție

Procurorii susțin că Solski și complicii săi au preluat terenurile prin distrugerea documentelor care indicau că două companii deținute de stat au dreptul de a le utiliza. Ulterior, ei ar fi convins funcționari publici să transfere acest drept pe numele membrilor organizației, ca parte a unei scheme guvernamentale pentru utilizarea terenurilor agricole „libere”.

Anterior, Solski a deținut mai multe afaceri în domeniul agriculturii, înainte de a fi ales ca deputat în Rada Supremă în 2019 și numit ministru al agriculturii în 2022.

Reuters scrie că Solski este primul ministru din guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski care a primit statutul de suspect într-un caz de corupție. Anunțul vine în condițiile unei iminente remanieri guvernamentale la Kiev.

Procurorii ucraineni au precizat că l-au informat pe Solski despre statutul pe care îl deține în anchetă. Atât Ministerul Agriculturii, cât și ministrul au refuzat să comenteze informația.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În comunicatul emis pe 23 aprilie, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal nu precizează dacă pasagerii se întorceau de la Moscova sau dacă erau membri ai blocului „Pobeda”, dar afirmă că toate acțiunile întreprinse de oamenii legii s-au încadrat în „atribuțiile de serviciu”.

Duminică, 21 aprilie, la Moscova, mai mulți politicieni moldoveni afiliați oligarhului fugar, Ilan Șor, au lansat un bloc electoral numit „Pobeda” („Victorie”), care își propune să unească opoziția împotriva guvernării pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor prezidențiale de la toamnă.

Reprezentanți ai partidului de guvernământ PAS au calificat acțiunea drept „o rușine”. Procurorul general interimar, Ion Munteanu, a spus, luni, într-o emisiune la ProTV, că reuniunea de la Moscova ar avea o tentă de „atentare la securitatea statului” și că ar fi „o altă manifestare a grupului criminal Șor”. Organele de urmărire penală și de securitate examinează și „componenta de infracțiune trădare de patrie”, a spus Ion Munteanu.

La evenimentul de la Moscova au participat, între alții, membri ai partidelor „Renaștere”, „Șansă”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, „Victorie” și ai fostului partid „Șor”, precum și guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul. Din conducerea blocului fac parte Ilan Șor, Evghenia Guțul și deputata Marina Tauber.

Blocul „Pobeda” susține, într-un comunicat difuzat luni seara, că forțele de ordine moldovenești au confiscat bani de la unii participanți la congresul de la Moscova, la revenirea acestora pe aeroportul Chișinău.

„Mulți dintre cei care s-au întors sunt persoane în vârstă. Au fost lăsați fără apă, au fost amenințați, le-au luat ultimii bani, astfel încât nu au avut cu ce să ajungă acasă. Mulți au trebuit să cheme ambulanța - nu oricine poate rezista la o asemenea presiune. Colegii noștri au fost interogați timp de mai multe ore”, se arată în comunicatul citat de presa rusă.

În legătură cu „situația creată” în seara zilei de 22 aprilie la Aeroportul Internațional Chișinău, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal au declarat că unii pasageri au încercat să evite controlul bagajelor, manifestându-se agresiv.

• Te-ar mai putea interesa și: Ilan Șor și-a adunat aliații la Moscova, țintind prezidențialele moldovene

„Pasagerilor li s-a solicitat la controlul vamal verificarea bagajelor, moment în care aceștia au manifestat opoziție și au încercat agresiv să eludeze controlul, adresând cuvinte jignitoare și provocatoare în direcția funcționarilor vamali și a polițiștilor de frontieră. S-a luat măsura îndepărtării acestora în scopul păstrării ordinii publice în zona de control bagaje a Aeroportului”, se spune în comunicatul celor două instituții.

Poliția de Frontieră afirmă că „rezistența manifestată” de acești pasageri ar fi provocat „perturbări în procesul de trecere a frontierei de stat, generând aglomerație” la alte curse sosite în Moldova.

Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal au îndemnat călătorii să respecte legea și să coopereze cu autoritățile pentru „evitarea astfel de situații și a consecințelor legale ale unui comportament neadecvat”. „De asemenea, se solicită de a nu implica autoritățile în dispute politice și subliniem necesitatea respectării angajaților responsabili de securitate”, se mai spune în comunicat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Autoritățile germane nu au spus pentru care europarlamentar lucra, dar revista Spiegel a informat că ar fi vorba de Maximilian Krah, de la formațiunea anti-imigraționistă, eurosceptică Alternativa pentru Germania (AfD).

Krah este primul pe lista de candidați AfD la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, potrivit Associated Press.

AP scrie că Jian G. ar fi transmis repetat chinezilor informații despre negocieri și deliberări din Parlamentul European. Procurorii mai spun că ar fi urmărit disidenți chinezi stabiliți în Europa.

Știrea arestării asistentului, care lucra pentru Krah din 2019, vine la doar o zi după ce într-un caz separat germanii au arestat trei persoane sub bănuiala că ar fi ajutat China să obțină tehnologie militară germană.

• Te-ar putea interesa și: Germania: Trei persoane arestate pentru spionaj în favoarea Chinei

Arestarea asistentului lui Krah este o nouă lovitură de imagine pentru AfD, formațiune înființată în urmă cu 11 ani.

Recent, poliția din Cehia a informat că Petr Bystron, numărul doi pe lista AfD pentru „europarlamentare”, după Krah, ar fi primit zeci de mii de euro de la un portal de știri pro-rusesc cu sediul la Praga, specializat în dezinformare.

Bystron a negat acuzația și a cerut serviciilor cehești să facă publice dovezile, anume înregistrările audio pe care spun că le-ar avea. Cehii le-au prezentat doar într-o comisie parlamentară de la Praga, ai cărei membri au confirmat că acuzația este reală.

• Te-ar putea interesa și: Cehia a descoperit o rețea rusă ce dădea bani gheață la Praga politicienilor antisistem din Germania

Și mai recent, altă figură influentă din AfD, Björn Höcke, liderul regional al partidului în landul Turingia, a compărut în instanță sub acuzația că ar fi folosit o lozincă nazistă, la un miting electoral, în 2021. Procesul este încă în desfășurare.

Într-o reacție la știrea arestării asistentului din Parlamentul European, ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser, a spus marți că dacă se adeverește, informația este „extrem de gravă”, semnalând o amenințare la adresa „democrației europene”.

Beijingul a respins acuzația, spunând marți prin vocea unui purtător de cuvânt al ministerului de Externe că face parte dintr-o campanie de „denigrare și suprimare” a Chinei.

(Știre bazată pe relatări AP și AFP. M. Țicudean)

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În cele 15 instituții de învățământ, care urmează să fuzioneze cu altele mai mari, s-au făcut testări, în luna februarie, iar rezultatele obținute de elevi sunt îngrijorătoare, a explicat ministrul, pe 22 aprilie, într-o conferință de presă.

Dan Perciun a precizat că tinerii care învață în aceste instituții își vor continua studiile până la absolvire, perioadă în care vor activa și cadrele didactice.

„Până la încheierea studiilor generațiilor actuale, instituțiile vor continua să funcționeze, doar că într-o variantă fuzionată”, a spus ministrul.

El a adăugat că multe din aceste școli profesionale au un număr mic de elevi, iar Colegiul Pedagogic din Lipcani nu mai are nicio specialitate pedagogică.

• Te-ar mai putea interesa și: Reformă și în învățământul tehnic: mai multe colegii și școli profesionale vor fuziona

Ministerul Educației a propus ca 15 instituții de învățământ profesional tehnic să fie reorganizate prin fuzionare, motivând că numărul de elevi scade de la an la an, iar banii din bugetul de stat pentru întreținerea lor nu sunt folosiți eficient.

Potrivit autorităților, pentru o bună funcționare, o școală profesională trebuie să aibă cel puțin 350 de elevi, iar un colegiu – 700. Însă, din cele 77 de instituții de învățământ profesional tehnic subordonate Ministerului Educației, doar 26 au suficienți elevi.

În decurs de două luni, după ce decizia va intra în vigoare, Ministerul Educației urmează să creeze comisii care se vor ocupa de reorganizare și de transmiterea bunurilor.

În ultimii 2 ani, mai multe universități de stat din R. Moldova au fuzionat, la fel, pentru optimizarea cheltuielilor, în condițiile în care numărul studenților s-a redus drastic, din cauza migrației.

În acest an, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport (USEFS) va trece la Universitatea de Stat din Moldova (USM).

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Președintele francez a spus însă că o asemenea măsură ar trebui să fie oferită doar persoanelor care suferă de boli incurabile și de dureri fizice sau psihologice intense. Inițiativa legislativă folosește în linii mari termeni precum „sfârșitul vieții” sau „moarte asistată” în loc de „sinucidere asistată” sau „eutanasie”, scrie AFP.

Luna trecută, Macron a spus că Franța are nevoie de o astfel de lege pentru că „sunt situații pe care din punct de vedere uman nu pot fi acceptate”. Scopul unei astfel de inițiative, spunea șeful statului francez, este de a „reconcilia autonomia individului cu solidaritatea națiunii”.

Ministra sănătății, Catherine Vautrin, unul din autorii proiectului de lege, a declarat pentru presa franceză că textul este „extrem de echilibrat”, în parte grație condițiilor stricte privind autorizarea unei astfel de măsuri. Începând cu ziua de luni, 22 aprilie, o comisie parlamentară urmează să poarte discuții pe parcursul mai multor săptămâni, cu medici, lideri religioși, asociații de psihologi, filosofi, sociologi și experți în „moarte asistată”.

„Noi trebuie să-i ascultăm pe toți”, a spus președinta comisiei parlamentare, Agnes Firmin de Bodo. O primă variantă a textului legislativ ar urma să fie prezentată până pe 27 mai.

Cu toate acestea, un vot pe marginea acestei legi în plenul Parlamentului francez este puțin probabil să aibă loc înainte de 2025, din cauza opoziției liderilor religioși, Franța fiind o țară tradițional catolică. În plus, această lege este criticată și mulți lucrători medicali.

Una dintre principalele întrebări la care legea ar trebui să ofere un răspuns clar este dacă în cazul pacienților care nu pot lua o decizie privind eutanasierea, aceasta să fie luată de o echipă de medici calificați.

Proiectul de lege mai prevede că doar persoanele născute în Franța sau cele care sunt rezidenți de mai mulți ani în țară, vor putea face cerere pentru „moarte asistată”. Pacienții eligibili vor trebui să aibă peste 18 ani, să fie capabili să-și exprime în mod clar voința și să sufere de o boală sau condiție medicală care le reduce speranța de viață pe termen scurt sau mediu.

Maladiile psihiatrice, precum Alzheimer, sunt excluse din textul legii. Dacă va fi aprobată, legea ar reprezenta „progres și umanitate”, a spus Olivier Falorni, purtătorul de cuvânt al comisiei.

În prezent, pacienții francezi care suferă de boli terminale și doresc să-și pună capăt vieții pleacă în alte țări, ca Belgia, unde eutanasia este legală. Franța a adoptat totuși o lege în 2005 care a legalizat eutanasia pasivă, cum ar fi renunțarea la susținerea artificială a vieții, iar medicilor li se permite să inducă o „sedare profundă și continuă” pentru pacienții în fază terminală care suferă.

La întâlnirea cu delegația FMI condusă de Clara Mira, premierul Dorin Recean a vorbit despre eforturile guvernului moldovean de a relansa economia, de a îmbunătăți climatul investițional, precum și despre reformele din justiție și combaterea corupției.

„Continuarea reformelor în justiție va asigura sustenabilitatea acțiunilor noastre în toate celelalte domenii și va crea premisele necesare pentru dezvoltarea afacerilor, sporirea atractivității investiționale a țării noastre, precum și pentru consolidarea securității energetice”, a spus premierul Dorin Recean, potrivit serviciului de presă al Guvernului.

Într-o ultimă evaluare a FMI cu privire la creșterea economică și nivelul corupției în Moldova, publicată în februarie 2024, se spune că, în ciuda unui cadru legislativ solid, corupția rămâne o provocare semnificativă pentru țară, împiedicând creșterea economică și convergența cu UE. Deși constată anumite progrese în consolidarea instituțiilor juridice, documentul subliniază importanța agențiilor specializate în combaterea corupției, a unei urmăriri penale solide, precum și nevoia implicării societății civile și a expertizei internaționale.

Discuțiile de la Guvern cu experții FMI au vizat, de asemenea, politica bugetar-fiscală, consolidarea sistemului bancar și gestionarea eficientă și transparentă a finanțelor publice.

În următoarele zile, misiunea FMI va analiza evoluțiile recente din economie și progresul atins în implementarea programului autorităților, dar și va actualiza datele, evaluând perspectivele la nivel macroeconomic, precizează un comunicat al guvernului.

În luna aprilie, FMI a îmbunătățit ușor prognoza creșterii economice pentru acest an în Moldova, de la 2% la 2,6%, estimând un nivel al inflației de 5%.

• Te-ar putea interesa și: La Chișinău va fi discutată accederea R. Moldova la un nou program de finanțare al FMI

Programul autorităților moldovene, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 de luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021.

În luna mai 2022, FMI a majorat volumul total de creditare a Republicii Moldova la circa 783 milioane de dolari americani, din care circa 459 milioane de dolari au fost deja debursate.

În decembrie 2023, la cererea guvernului de la Chișinău, FMI a aprobat un nou program, susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF), în valoare de circa 170 milioane de dolari, cu un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate.

Actuala misiune a FMI va face și o primă evaluare a programului finanțat prin intermediul RSF.

Organizatorii au publicat fotografii cu actorul de 86 de ani pe „covorul” roșu al controversatului festival de film rusesc, care nu mai are acreditare internațională de când cu invadarea Ucrainei de către ruși.

Vișan l-a lăudat în mai multe rânduri pe președintele rus Vladimir Putin pentru că este un adevărat „patriot”, așa cum ar fi fost, potrivit aceluiași actor român, dictatorul român Nicolae Ceaușescu sau regele dac Burebista.

„Trebuie o nouă dictatură, o nouă dictatură inteligentă, a unui guvern, a unui președinte și a unui prim-ministru care să ordone, așa cum a ordonat domnul Putin. În Rusia se vorbește rusește, este lege în Rusia”, a spus Vișan ca invitat al unui podcast.

Într-o altă apariție, televizată, actorul l-a apărat pe Putin pentru „nenorocirile” care i s-ar imputa în mod nedrept în legătură cu războiul din Ucraina, spunând că acolo nici rușii „nu luptă cu călugărițe”.

Vișan, care a jucat mult în perioada comunistă și în anii tranziției, în film și teatru, s-a plâns în presă că are o pensie de numai 1400 de lei (280 de euro). El joacă unul din rolurile filmului „21 de rubini”, dus la Moscova de regizorul-preot din Oradea Ciprian Mega.

Mesaje de la Putin și Lavrov

Festivalul de Film de la Moscova, înființat în 1935, s-a numărat printre primele evenimente culturale rusești sancționate internațional după invazia rusă din Ucraina, asociația festivalurilor de film retrăgându-i acreditarea în martie 2022.

El este condus de mai mulți ani de cunoscutul suporter al lui Putin, regizorul rus Nikita Mihalkov. În cuvântul său de deschidere de vineri, el a lăudat, potrivit agenției TASS, „curajul” străinilor care au mers la această nouă ediție a festivalului.

La festivitatea de deschidere a fost prezentă și purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, cunoscută pentru retorica sa strident anti-occidentală și anti-ucraineană.

Participanților le-a fost citit un mesaj de la președintele Vladimir Putin și altul de la șeful Zaharovei, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

S-a ținut un moment de reculegere pentru victimele atacului din martie de la o sală de concerte de lângă Moscova, pe care Kremlinul, fără să aducă vreo dovadă, l-a pus pe seama serviciilor secrete ucrainene.

În festival este înscris și filmul „Alive in Mo...” al regizorului moldovean Grigore Bechet.

Participarea cineaștilor români la festival a fost confirmată tocmai când, în urma unui articol al Europei Libere România, autoritățile române au interzis proiecția la București a unor filme rusești considerate „de propagandă”, provocând o reacție furioasă din partea Mariei Zaharova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, la sfârșitul lui 2023, cel puțin 20 de mii de copii erau în situații de risc, însă, în realitate cifra ar fi cu mult mai mare.

„Începând cu luna aprilie, vom tripla numărul de specialiști în domeniul protecției copilului din R. Moldova. Acum, în prima linie avem 46 de specialiști, urmează să angajăm încă 150 de specialiști. Noi trebuie să ajungem la cel puțin 300 de astfel de specialiști la nivel de țară”, a declarat la un briefing de presă, pe 22 aprilie, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Potrivit lui Buzu, 120 de specialiști în protecția drepturilor copilului au fost deja angajați și acum aceștia urmează „un complex de formare”, încă 30 de persoane vor fi angajate până la sfârșitul lunii aprilie. Specialistul în protecția drepturilor copilului urmează să aibă un salariu de la 6.800 de lei la 7.200 de lei.

„Cei 150 de specialiști în protecția drepturilor copiilor vor fi angajați cu susținerea UNICEF. Vom continua să susținem cei mai vulnerabili copii și familiile acestora, dar și copiii refugiați în R. Moldova”, a spus reprezentanta de țară UNICEF Moldova, Maha Damaj.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova, fără specialiști în protecția copilului la 10 ani de la adoptarea legii

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ultimele date privind sărăcia arată că aproape 40% din copiii din zonele rurale ale R. Moldova trăiesc în sărăcie. Datele arată că intervențiile întreprinse de autorități reduc, în cel mai bun caz, sărăcia copiilor cu doar 5%.

„Noi aflăm despre situația reală a copiilor atunci când aceste cazuri tragice sparg tăcerea”, spune ministrul Buzu.

Conform legii nr.140 adoptată în 2013, specialiștii pentru protecția drepturilor copilului erau angajați până acum de către primăriile satelor (comunelor) și orașelor, în funcție de bugetele pe care le aveau. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a menționat că, pe parcursul a acestor zece ani, în R. Moldova au activat între 30 și 50 de specialiști în protecția drepturilor copilului.

Potrivit autorităților, odată cu implementarea Reformei în domeniul asistenței sociale „RESTART” se propune, treptat/gradual, să fie instituite peste 300 de unități de specialiști pentru protecția drepturilor copilului, angajați ai autorităților tutelare locale și teritoriale, care să fie detașați să activeze în cadrul primăriilor și să realizeze activități de suport pentru exercitarea atribuțiilor autorității tutelare locale în domeniul protecției drepturilor copilului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Timp de șapte zile (22-28 aprilie), vor fi aduse în discuție publică provocările principale ale sistemului educațional, dar și eventuale soluții, a declarat ministrul Dan Perciun, luni, la o conferință de presă, prezentând agenda acțiunii cu genericul „Moldova pentru educație”.

„Am ales acest generic pentru a recunoaște magnitudinea provocărilor pe care le avem în sistem și necesitatea de a ne mobiliza cu toții deopotrivă pentru a rezolva aceste probleme”, a spus ministrul, lansând un apel către întreaga societate de a contribui la creșterea calității educației în Republica Moldova.

„Avem provocări structurale importante pe care trebuie să le depășim, și le putem depăși doar împreună. Rezultatele PISA (programul de evaluare internațională a elevilor) din 2023 arată că avem 50% din elevi care nu ating un nivel minim de competență. Ne confruntăm cu un deficit de 7000 de cadre didactice”, a relevat ministrul.

În cadrul săptămânii educației, pe 25 aprilie, va fi lansat Parteneriatul Național „Moldova pentru Educație”, o inițiativă a Ministerului Educației și Cercetării, sub patronajul Președinției, pentru crearea unei rețele de 35 de școli model în Republica Moldova. Dan Perciun a precizat că la eveniment vor fi prezente și cele 11 companii din Moldova care au promis să investească peste 14 milioane de lei anul acesta în dezvoltarea rețelei școlilor model.

• Te-ar mai putea interesa și: Sere inteligente și terenuri de sport multifuncționale. Ministerul Educației prezintă proiectul școlilor model

La același eveniment, vor participa reprezentanții giganților tehnologici Microsoft și Google „pentru a discuta inteligența artificială”, a declarat ministrul. Totodată, vor fi prezente companii din Ungaria și Polonia, care vor prezenta conținuturi digitale în limba română - manuale digitale interactive -, dar și companii moldovenești ce dezvoltă inovații în domeniul educației.

Ministrul Dan Perciun a mai spus că evenimente separate, în cadrul săptămânii educației, vor mai fi dedicate deficitului de cadre didactice și formării profesorilor, precum și problemelor cu care se confruntă adolescenții și modului în care părinții pot să răspundă acestor provocări.

• Te-ar mai putea interesa și: Reformă și în învățământul tehnic: mai multe colegii și școli profesionale vor fuziona

O altă temă majoră a „Săptămânii educației” este lansarea conceptului de dezvoltare curriculară până în 2027. Iar în ultima zi va avea loc un eveniment destinat absolvenților clasei a XII-a, la care sunt așteptați 3.000 de tineri din țară la Chișinău, care vor fi încurajați să devină profesori.

„Săptămâna educației” în Moldova este susținută de Banca Mondială, USAID, UNICEF, UNDP, UNFPA, Uniunea Europeană, Ambasada Statelor Unite ale Americii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Associated Press a scris că acest caz este cel mai semnificativ ajuns în atenția Curții în „decenii de viață fără adăpost” (homelessness, în engleză), un fenomen care atinge nivele record în SUA.

În California și alte state din vestul SUA, tribunalele au stabilit că este neconstituțional să amendezi și să arestezi oameni care dorm în condiții improvizate pe stradă dacă spațiile de cazare de tip refugiu nu sunt disponibile.

Mulți politicieni din ambele mari partide, Democrat și Republican, argumentează că justiția îi împiedică astfel să „facă ordine” în taberele sordide și periculoase pentru sănătatea publică.

Dar sute de organizații neguvernamentale spun că a permite prin lege municipalităților să pedepsească oamenii care nu au unde dormi va criminaliza fenomenul „homeless” și va agrava criza.

Departamentul Justiției din SUA a intervenit în dezbatere, spunând că oamenii nu trebuie pedepsiți doar pentru că dorm în aer liber, dar numai dacă este clar că nu au unde să meargă.

Cazul își are originea în orășelul Grants Pass, din Oregon. Acolo, primăria a început să amendeze oamenii cu 295 de dolari pentru dormitul sub cerul liber, după ce în parcurile orașului s-au înmulțit locurile de dormit improvizate, pe fondul agravării crizei spațiului locativ.

Măsura a fost anulată în principiu de un tribunal din San Francisco. El a invocat amendamentul 8, care interzice pedepsirea cetățenilor pentru ceva ce nu se află în puterea lor.

AP scrie că dezbaterea are loc când numărul oamenilor fără adăpost din SUA a crescut cu 12%, ca urmare mai ales a scumpirii mari a chiriilor și a încetării ajutoarelor de după pandemia de COVID.

Interzicerea dormitului sub cerul liber ca măsură de descurajare a persoanelor „homeless” a fost discutată în multe țări ale lumii. Ungaria este una din puținele care au chiar adoptat o lege împotriva oamenilor fără adăpost, anume în 2018, în ciuda protestelor organizațiilor pentru drepturile omului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Associated Press scrie că această primă demisie legată direct de eșecurile structurilor de forță israeliene în toamna trecută ar putea fi urmată de altele.

„Directoratul de informații pe care l-am condus nu s-a ridicat la înălțimea misiunii care ni s-a încredințat. Voi duce acea zi neagră cu mine zi de zi, voi purta povara oribilă a războiului cu mine pentru totdeauna”, a scris Haliva în scrisoarea de demisie, publicată de armată.

La 7 octombrie, milițiile palestiniene Hamas, considerate organizație teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, au pătruns dinspre Gaza în teritoriul Israelului, omorând și luând ostatici.

Israelul a răspuns cu o ofensivă militară în Gaza, soldată cu peste 33.000 de morți din rândul palestinienilor, cu mari distrugeri materiale și cu transformarea în refugiați a aproape tuturor localnicilor.

• Te-ar putea interesa și: O expertă ONU spune că Israelul a comis genocid în Gaza și cere embargou pe arme

În cele peste șase luni de război, forțele politice și o mare parte a societății israeliene s-au abținut să ceară pedepsirea oficialilor proprii care nu au fost în stare să prevadă tragedia din 7 octombrie, preferând să sprijine efortul militar care are scopul declarat de a distruge milițiile Hamas în Gaza și milițiile Hezbollah din Liban.

Unii experți militari israelieni citați de AP au spus că demisiile din posturi cheie ar fi iresponsabile într-un moment când Israelul luptă pe mai multe fronturi, dând impresia de „slăbiciune”.

Tot AP notează că dacă generalul Haliva și alții ca el și-au recunoscut după o vreme vina pentru că n-au anticipat atacul, alții nu s-au încumetat să facă asemenea gest, în frunte cu premierul de centru-dreapta Benjamin Netanyahu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Republica Moldova a fost invitată în calitate de țară candidată la admiterea în UE.

Pe agenda conferinței figurează două sesiuni tematice. Prima este dedicată politicii externe și de apărare a UE „în vremuri de social media și inteligență artificială”, dar și în contextul războiului din Ucraina și conflictului din Orientul Mijlociu. A doua sesiune are ca temă principală consolidarea economică și socială a Uniunii Europene în contextul unei extinderi viitoare, precum și drepturile sociale și provocările legate de mediu și de schimbările climatice. În marja conferinței va avea loc o reuniune separată dedicată imigrației în zona de sud a frontierelor europene.

La Palma, președintele Parlamentului, Igor Grosu, are planificate întrevederi cu omologii săi din mai multe țări europene, precizează un comunicat al legislativului de la Chișinău.

Spicherul moldovean a participat și la reuniunea de anul trecut de la Praga, Cehia - prima după ce Moldova și Ucraina au devenit țări candidate la admiterea în UE -, unde s-a discutat despre prioritățile și provocările cu care se confruntă statele candidate.

• Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană: Moldova a îndeplinit două din trei angajamente restante pentru începerea negocierilor

Conferința președinților parlamentelor din Uniunea Europeană reprezintă o platformă de discuții, schimb de opinii, informații și experiență cu privire la rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în structura europeană, și cooperarea interparlamentară în domeniul afacerilor europene. La reuniune participă președinții parlamentelor statelor membre ale UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate.

Anul acesta, spicherul Radei supreme de la Kiev, Ruslan Stefanciuk, nu va fi prezent la conferința de la Palma, însă va adresa participanților un mesaj video.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

AUR ar putea lansa „în curând, o serie de provocări informaționale anti - ucrainene”, a scris sâmbătă, 20 aprilie, siteul Kyiv post. Publicația online citează surse din Direcţia Principală de Informaţii a Ministerului Apărării de la Kiev.

Sursele citate le-au spus jurnaliștilor ucraineni că scopul acestor potențiale acțiuni ar fi să creeze impresia că drepturile minorității românești din Ucraina ar fi încălcate.

• Te-ar putea interesa și: AUR și-a prezentat candidații pentru europarlamentare, la Chișinău

De asemenea, oficiali ai AUR ar realiza în această perioadă interviuri cu preoți din mai multe regiuni ale Ucrainei, între care Odesa și Cernăuți, unde se află comunități importante de români.

„Această operațiune face parte din peisajul politic intern al României, dar ar putea avea un impact negativ asupra imaginii Ucrainei”, a spus un oficial al serviciilor speciale ucrainene pentru Kyiv Post, sub anonimat.

Totodată, reprezentanții AUR ar discuta cu familiile bărbaţilor care sunt înrolați în prezent în Forţele de Apărare ale Ucrainei, mai scrie Kyiv Post.

AUR dezminte: Kyiv Post nu ne-a întrebat și pe noi

AUR a reacționat într-un comunicat, spunând că „nu întreprinde nicio acțiune pe teritoriul Ucrainei și nici nu are oameni acolo." Formațiunea susține că publicația Kyiv Post nu a cerut AUR niciodată vreun punct de vedere.

Alianța pentru Unirea Românilor susține că reacția serviciilor de informații citate de Kyiv Post ar avea legătură de fapt, cu decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie, de a crea noi structuri clericale în Ucraina.

„Această hotărâre a Sfântului Sinod a stârnit furia naționaliștilor ucraineni, a autorităților de la Kiev și a bisericii ucrainene necanonice, care nu se află în comuniune frățească cu Patriarhia Română. Aceștia ar fi vrut ca parohiile din cele 150 sate românești să treacă la structura necanonică. Presiunile autorităților asupra preoților și credincioșilor români încalcă dreptul la libertate religioasă și dreptul la liberă asociere", susține AUR.

Și Chișinăul este îngrijorat de AUR

În luna februarie, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că președintele partidului AUR, George Simion, face parte „din efortul de destabilizare” a țării. Ca atare, autoritățile de la Chișinău i-au prelungit interdicția de a intra în Republica Moldova.

Dorin Reacean a mai spus că autoritățile de la București au fost informate cu privire la acest detaliu.

Europa Liberă a întrebat la începutul lunii martie, Serviciul Român de Informații, dacă a fost informat de instituții din Republica Moldova cu privire la motivul impunerii interdicției de a intra în țara vecină pentru George Simion, președintele partidului AUR.

Serviciul de informații a răspuns Europei Libere că „activităţile de cooperare ale SRI cu servicii de informații din alte state sunt încadrate în categoria secretelor de stat și pot fi comunicate (doar) beneficiarilor legali”.

Kyiv Post mai scrie că o campanie similară cu a AUR este derulată de reprezentanţii partidului bulgar „Renaşterea” în regiunea Odesa, vizând satele locuite în principal de etnici bulgari.

Sursele de informații citate mai spun că este posibil să fie vorba despre o sincronizare a acestor operaţiuni speciale, iar ele ar sugera o posibilă coordonare de către Kremlin, menită să complice situaţia geopolitică a Ucrainei.

(Știre preluată de la Europa Liberă România).

Șor a fost prezent fizic la manifestarea ținută la un hotel din capitala rusă, anunțând crearea unei formațiuni noi, „Pobeda”, compusă din fruntași ai fostului său Partid Șor scos în afara legii de Curtea Constituțională vara trecută sub acuzația de tentative de destabilizare a Republicii Moldova în interesul Rusiei.

Imagini video difuzate de aliații lui Șor pe rețelele de socializare îl înfățișează pe oligarhul fugar pe scena evenimentului alături de guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul. La eveniment mai participă spicherul Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, deputata Marina Tauber împreună cu alți deputați ai fostului Partid Șor, dar și foști lideri socialiști, ca deputatul Vasile Bolea.

• Ascultați și podcastul Dincolo de Știri despre „ciudatele vizite” ale bașcanei Guțul la Moscova

Șor care se ascunde în străinătate, în Israel și Rusia, pentru a evita sentința de 15 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară din 2014 cunoscută ca „furtul miliardului” a adus mulțumiri Moscovei pentru găzduirea evenimentului. El a spus că obiectivul noii sale inițiative este câștigarea puterii la alegerile prezidențiale de la toamnă, dar nu a anunțat vreun candidat. A mai spus că apropierea de Uniunea Europeană sub actuala putere nu a adus și nici nu va aduce bine oamenilor, pentru că Europa este „condusă astăzi de uzurpatori și neprofesioniști”.

„Alternativa noastră este prietenia, parteneriatul, cooperarea cu Federația Rusă”, a spus Șor, având în spate un ecran mare cu inscripția în rusă „Pobeda”, iar în față - o sală de câteva zeci de oameni care îl aplaudau și fluturau steaguri ale R. Moldova.

Reacții la Chișinău

La Chișinău, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernământ PAS, Adriana Vlas, a spus portalului Newsmaker că este „o rușine” pentru politicieni moldoveni să se afle la Moscova „când lumea întreagă condamnă Kremlinul pentru războiul barbar în Ucraina”.

Într-o primă reacție guvernamentală, ministrul Energiei, Andrei Spînu, a scris pe Facebook că locul reuniunii sugerează clar „pentru cine lucrează și pe cine servesc” participanții.

Majoritatea aliaților lui Ilan Șor, inclusiv guvernatoarea găgăuză Evghenia Guțul, se confruntă cu diferite acuzații penale în R. Moldova legate de presupusa finanțare ilegală a fostului Partid Șor și protestelor antiguvernamentale din 2022-2023 cu bani de la Moscova sau provenind din frauda bancară. Guțul, Tauber și alții resping acuzațiile.

La reuniunea de la Moscova încheiată cu un concert la care a evoluat între alții interpretul Nicolai Bascov, participanții au evitat să vorbească despre agresiunea rusă contra Ucrainei, care a făcut zeci de mii de morți printre civili și militari și milioane de refugiați.

Comratul a prefațat, denunțând reforma justiției și cerând statut special pentru rusă

Autoritățile pro-europene de la Chișinău și aliații lor occidentali spun că, deși nu poate invada militar R. Moldova, Rusia ar folosi metode ale războiului hibrid, inclusiv campanii politice și de dezinformare, pentru a le schimba cu un regim prietenos și a slăbi astfel inclusiv poziția Ucrainei.

Procurorii moldoveni spun că guvernatoarea găgăuză, Evghenia Guțul, ar fi câștigat primăvara trecută alegerile locale din autonomie prin „mituirea alegătorilor”, dar deocamdată nu există decizii de condamnare. Guțul a călătorit de mai multe ori în Rusia în ultimele luni și săptămâni, întâlnindu-se inclusiv cu președintele rus, Vladimir Putin.

Înainte de evenimentul de la Moscova, Adunarea Populară a autonomiei găgăuze a votat pentru a cere un statut special pentru limba rusă în Găgăuzia, dar și pentru a denunța reforma justiției realizată de către guvernul central, care va duce între altele la închiderea curții de apel de la Comrat.

Comentând votul, premierul Dorin Recean a apărat reforma și a spus într-un interviu televizat vineri seara că instanțele reformate vor eradica ceea ce a numit elemente criminale care conduc autonomia.

(Editor - Alexandru Eftode)

Pe site-ul web al registrului Roskomnadzor se precizează că blocarea a avut loc la cererea unei instituții de stat, însă nu este precizat numele acesteia. De cele mai multe ori, astfel de blocări sunt inițiate de Procuratura Generală.

Roskomsvoboda relatează, de asemenea, că au fost blocate site-ul fundației omului de afaceri ucrainean Victor Pinchuk, proiectul OSINT-bees, care se ocupă cu identificarea militarilor ruși, un alt domeniu al proiectului I Want to Live ( care acceptă cereri de la cei care luptă de partea rusă și doresc să se predea) și un link cu un apel către ruși pe site-ul polonez Legion Polski.

• Te-ar putea interesa și: Europa Liberă (RFE/RL), declarată „organizație indezirabilă” de Rusia
  

Blocarea masivă a site-urilor web în Rusia a început după invazia pe scară largă a Ucrainei. Din 24 februarie, Roskomnadzor a cerut ca mass-media să publice date doar „din surse oficiale rusești” despre războiul cu Ucraina, amenințând cu amenzi și blocări.

De asemenea, agenția a cerut ca mass-media să elimine informațiile despre război pe care autoritățile ruse le considerau „false”. Ca urmare, Rusia a blocat sute de mii de site-uri și link-uri, rețelele de socializare Facebook, Instagram și Twitter, precum și site-urile unor instituții media independente, inclusiv ale Europei Libere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

AUR, care și-a înființat un partid și în Republica Moldova, condus de istoricul Boris Volosatîi, actual deputat în parlamentul României, și-a prezentat la Chișinău 11 candidați pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024.

În discursurile lor, candidații au pledat pentru integrarea R. Moldova în UE prin reunirea cu România. „Noi suntem unioniști, pentru că ne dorim această reintegrare a celor două state românești. Nu vom putea fi în UE, dacă nu ne unim cele două state”, a declarat candidata Cristina Dumitrescu.

Președintele AUR în R. Moldova, Boris Volosatîi, în discursul său, s-a arătat iritat că presa de la Chișinău ar spune că AUR este un partid anti-NATO și anti-europeni. „Nu suntem anti-europeni, noi vrem să fim cât mai mulți în Parlamentul european. Candidații AUR sunt oameni care știu ce trebuie să facă în Parlamentul european”, a declarat Volosatîi.

La eveniment nu a fost prezent președintele AUR din România, George Simion, „din cauza stataliștilor”, au declarat gazdele evenimentului. Acesta a primit pentru a doua oară în februarie 2024 interdicția de a intra în Republica Moldova pentru următorii 5 ani. Premierul Dorin Recean a explicat decizia prin faptul că Simion ar contribui la destabilizarea situației din Republica Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cu gândul la „europarlamentare”, politicienii din România iau în vizor electoratul de peste Prut

AUR nu este primul partid român care a ajuns cu campania electorală pentru alegerile europarlamentare și în Republica Moldova. Doi dintre principalii concurenți din România - Partidul Național Liberal și Alianța Dreapta Unită - au organizat anterior la Chișinău evenimente de campanie pentru a-și prezenta platformele, care includ și promisiuni de sprijin pentru Republica Moldova, țară candidată la admiterea în Uniunea Europeană.

Numărul cetățenilor moldoveni care dețin și acte de identitate românești este estimat la câteva sute de mii. Acum cinci ani, pentru europarlamentare, în Moldova au fost deschise 36 de secții de votare. Însă numărul votanților a fost sub așteptări și nu a depășit 38 de mii.

### Vezi și... ###

Podcastul Reporterii | Un meniu nou al alegerilor românești 2024 – patru feluri în trei zile

Legislația care permite armatei americane să trimită urgent în Ucraina echipamente și muniție, precum și să-și completeze stocurile în urma ajutoarelor trimise până acum, a fost adoptată după jumătate de an de dispute între democrați și o parte a republicanilor, în care continuarea sprijinului pentru Ucraina depindea de înțelegeri de politică internă.

La votul de sâmbătă, proiectul de lege privind ajutoarele a fost adoptat cu 311 de voturi la 112. Au votat pentru numai 101 de republicani, iar 112 de republicani dintr-un grup radical apropiat fostului președinte Donald Trump s-au pronunțat împotrivă. Acum, proiectul merge la Senat unde se așteaptă că va fi adoptat fără probleme, pe 23 aprilie, iar apoi urmează a fi promulgată de președintele Joe Biden, care l-a și propus toamna trecută.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exprimat sâmbătă recunoștința pentru votul din Cameră, spunând într-o postare pe X că ajutoarele americane vor „împiedica războiul să se extindă, vor salva mii și mii de vieți și vor ajuta ambele noastre țări să devină mai puternice".

Zelenski a mai spus că este recunoscător ambelor partide și „personal spicherului Mike Johnson” pentru o decizie care „menține istoria pe calea cea bună".

Fiind amenințat cu demiterea de grupul radical al republicanilor, are consideră că prioritară este întărirea securității la granița cu Mexicul, nu ajutarea Ucrainei, spicherul republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, s-a opus multă vreme punerii la vot a ajutoarelor. Acum, ele au fost adoptate ca parte a unui pachet, care mai include ajutoare pentru Taiwan-ul îngrijorat de o agresiune din partea Chinei, și pentru Israelul aflat în război în Fâșia Gaza cu gruparea Hamas, desemnată de Statele Unite drept teroristă.

Ajutoare salutate de aliați și criticate de Kremlin

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a spus că ziua votului din Camera Reprezentanților a fost „o zi proastă pentru [președintele rus Vladimir] Putin”.

Kremlinul a comentat votul, spunând că va duce la pierderea mai multor vieți ucrainene, a sugerat că sprijinul militar american ar avea scopul să „îmbogățească” Statele Unite și să „ruineze și mai mult” Ucraina.

La peste doi ani de război la scară largă, în care a opus rezistență agresiunii din partea Rusiei, Kievul se confruntă în ultimele luni cu presiuni enorme atât pe câmpul de luptă din estul țării din cauza deficitului de muniții, cât și în orașele Ucrainei, unde Rusia și-a întețit atacurile cu rachete și drone, cauzând noi pierderi de vieți omenești și daune uriașe infrastructurii energetice și așa deteriorate.

După votul din Cameră, președintele Biden a declarat că pachetele de ajutor „vor oferi sprijin stringent Israelului și Ucrainei ... și vor consolida securitatea și stabilitatea” în regiunea indo-pacifică.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că votul din Statele Unite „trimite un mesaj clar Kremlinului: cei care cred în libertate și Carta ONU vor continua să sprijine Ucraina și poporul său”.

Un susținător proeminent al ajutorării Ucrainei, premierul polonez Donald Tusk, a spus, comentând votul de la Washington, că este „mai bine târziu decât niciodată”, adăugând: „Sper că nu este prea târziu pentru Ucraina”.

Din ce constau ajutoarele și unde vor merge

Statele Unite sunt de departe principalul donator militar al Ucrainei, iar ajutorul nou de aproape 61 de miliarde de dolari va ridica la 170 de miliarde suma totală pe care Washingtonul a cheltuit-o până acum, de la invazia rusească la scară largă în Ucraina, în februarie 2022.

Pachetul conține Ucraina include 23,2 miliarde de dolari pentru a reînnoi stocurile de arme și echipamente militare ale SUA în urma livrărilor în Ucraina. Alte 11,3 miliarde de dolari sunt destinate operațiunilor militare actuale ale SUA în regiune, inclusiv în țările aliate din apropierea Ucrainei, unde Pentagonul instruiește militari ucraineni și menține o prezență militară sporită.

Pachetul mai include ajutoare economice pentru Ucraina și măsuri care vor permite Washingtonului să confiște activele băncii centrale rusești înghețate pentru a reconstrui Ucraina.

Portalul Politico a relatat înaintea votului din Camera Reprezentanților că Pentagonul pregătea deja un pachet cu cele mai necesare muniții și echipamente pentru Ucraina, inclusiv obuze de artilerie și sisteme de apărare aeriană, pentru a fi livrate dacă și când ajutorul este aprobat.

(Pe baza relatărilor RFE/RL, Reuters și AP, editor - Alexandru Eftode)

### Vezi și... ###

Statele Unite se gândesc la refacerea Ucrainei cu un ochi și spre R. Moldova

Datele au fost prezentate vineri, 19 aprilie, în cadrul unei „mese rotunde” organizate de Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

În cazul celor 88 de școli cu toalete amplasate doar în curți, este vorba despre instituții de învățământ care nu au fost proiectate pentru desfășurarea studiilor și utilizează alt tip de clădiri pentru activitatea didactică. „De cele mai multe ori, nu au spații pentru aceste facilități [n.r. toalete în interior]”, a declarat reprezentanta UNICEF, Corina Andronic.

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

„Unele școli au documentat faptul că este mult prea scump să transporte apa uzată către o stație de epurare. Respectiv, limitează accesul [n.r. la toaletele din interior] sau le permit doar copiilor din clasele primare sau personalului”, a adăugat Corina Andronic.

În septembrie 2023, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că, în anul 2024, vor fi alocați circa 143 de milioane de lei pentru construirea sau reabilitarea blocurilor sanitare din 118 școli.

„Vom realiza activități de stabilizare și menținere a păcii în regiune, de rând cu reprezentați ai peste 20 de națiuni”, a spus în cadrul ceremoniei căpitanul Ion Luchianic, unul din cei trei carabinieri detașați.

Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a declarat că pentru R. Moldova misiunea din Kosovo este o oportunitate de a-și consolida poziția în comunitatea internațională.

„Prin intermediul carabinierilor săi, R. Moldova oferă o contribuție în plus la securitatea internațională, cea a Balcanilor, a cărei stabilitate este esențială pentru Uniunea Europeană”, a menționat ambasadorul Italiei în R. Moldova, Lorenzo Tomassoni, prezent la ceremonie.

Diplomatul a adăugat că obiectivul comun este ca această componență să fie urmată de un pluton de carabinieri moldoveni, care va fi detașat alături de colegii lor italieni.

R. Moldova detașează contingente de militari ai Armatei Naționale în misiunea KFOR din Kosovo, în componența Forței Multinaționale de Menținere a Păcii, începând cu anul 2014, în baza unei decizii adoptate de parlamentul moldovean la 1 noiembrie 2013.

În ianuarie 2024, Armata Națională a detașat cel de-al 20-lea contingent în Kosovo, militarii moldoveni fiind dislocați la baza militară Camp Villaggio Italia din localitatea Pech.

📰 Europa Liberă este și pe Google News