Moscova şi Chişinăul îşi clarifică poziţiile

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Moscova şi Chişinăul îşi clarifică poziţiile. Rusia declară că Moldova este liberă să se integreze în Uniunea Europeană, dar lasă de înţeles că asta ar putea să afecteze raporturile economice şi energetice dintre cele două ţări. Şi… de ce este reformat sistemul de gestionare a locuinţelor în stânga Nistrului?

***

Europa Liberă: După Bruxelles, a doua vizită oficială întreprinsă de noul ministru moldovean de externe, d-na Natalia Gherman, a fost la Moscova, unde săptămâna trecută a purtat convorbiri cu omologul său rus Serghei Lavrov. Pe agendă s-au aflat problemele cele mai importante în acest moment în relaţiile bilaterale: Transnistria şi apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Mai precis, ce impact va avea acordul de asociere la Uniunea Europeană şi, implicit, cel de liber schimb asupra relaţiilor economice, energetice sau cele legate de migraţie dintre Republica Moldova şi Rusia? Pentru că un impact va avea şi unul chiar semnificativ. Mai multe, de la Liliana Barbăroşie.

Natalia Gherman s-a dus la Moscova cu un mesaj ferm. Într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu omologul său rus, Serghei Lavrov, ea a declarat că integrarea europeană este o cale sigură aleasă de Republica Moldova şi sprijinită de majoritatea populaţiei ei:

„Procesul integrării europene este pentru noi modelul optim de modernizare şi dezvoltare a ţării noastre. Noi credem că integrarea europeană ne va aduce transformările necesare pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor noştri, inclusiv a celor din stânga Nistrului. De toate rezultatele vor beneficia şi locuitorii de peste Nistru – noi suntem absolut pregătiţi pentru asta”, a punctat şefa diplomaţiei moldoveneşti.

Serghei Lavrov a fost întrebat dacă este gata Rusia să accepte această alegere a Moldovei:

„Noi pornim de la o singură premisă: Moldova este un stat suveran. Dar mizăm pe aceeaşi atitudine din partea tuturor ţărilor, inclusiv a celor europene”, a răspuns răspicat şeful diplomaţiei ruse.

Asta nu înainte de a aduce vorba despre nevoia unor consultări suplimentare între Rusia şi Moldova, înainte de summitul de la Vilnius, referitoare la cea ce a numit „impactul” acordurilor care vor fi discutate acolo asupra relaţiilor moldo-ruse. Ar putea fi afectate atât raporturile economice, energetice, cât şi cele legate de reglementarea migraţiei, a mai ţinut să precizeze demnitarul rus.

Pentru comentatorul de la Radio Liberty, Vitali Portnikov, consultările cerute de Lavrov denotă o nouă încercare de şantaj în raport cu Chişinăul pe care Rusia ar vrea să-l vadă încorporat în viitoarea Uniune Euroasiatică cu centrul la Moscova:

„Ceva asemănător a răsunat mereu ori de câte ori era vorba despre aderarea la NATO sau la UE a unor ţări ale Europei Centrale sau a ţărilor baltice. Lor li se spunea acelaşi lucru”, observă comentatorul.

Referindu-se la reglementarea transnistreană, Serghei Lavrov a spus că în momentul de faţă discuţii privind transformarea operaţiunii de pacificare din stânga Nistrului sau retragerea trupelor ruse din regiune nu pot să existe. Mai întâi trebuie să se renunţe la acţiunile unilaterale, a părut să sugereze demnitarul, având cel mai probabil în vedere posturile de control al migraţiei instituite de Chişinău pe Nistru în baza unor înţelegeri cu UE şi măsurile de răspuns ale Tiraspolului, care a adoptat o aşa-numită lege a frontierei Transnistriei.

„Autoritățile de la Chișinău sunt ferm convinse că cu cât mai curând vor începe tratativele legate de statutul Transnistriei, cu atât mai repede va fi găsită soluția la conflictul transnistrean”, a spus la rândul său şefa diplomaţiei moldoveneşti.

Îşi vor putea atinge scopul trasat pentru acest summit ţări precum Republica Moldova sau Ucraina, dată fiind reticenţa importantului lor vecin estic? Vitali Portnikov de la Radio Liberty nu are un răspuns ferm la această întrebare:

„Nu ştiu. Aceasta nu depinde doar de UE, aceasta depinde de ceea ce se va întâmpla până în noiembrie în cele două state. În cazul Ucrainei, deznodământul este legat de soarta Iuliei Timoşenko, adică de felul cum va fi rezolvat juridic acest dosar. Iar în cazul Moldovei – de Transnistria. Eu sper foarte mult că acest conflict nu va fi escaladat astfel încât să nu permită Moldovei să parafeze acordul. Singura armă a Chişinăului împotriva Rusiei trebuie să fie raţiunea,” ne-a spus analistul.

***

Europa Liberă: Despre semnificaţiile declaraţiilor făcute la Moscova de şefii diplomaţiilor ruse şi moldovene, Europa Liberă l-a întrebat şi pe redactorul-şef al publicaţiei moscovite „Kommersant” ediţia de Chişinău, Vladimir Soloviov:

„Ca de fiecare dată Moscova a declarat public că ţine de alegerea internă a Moldovei unde vrea să se integreze. Rusia mereu a declarat asta, deşi nu a ascuns că şi-ar dori ca Moldova să se orienteze spre est. Iar Serghei Lavrov a confirmat această poziţie atunci când a vorbit despre nevoia unor consultări bilaterale, înainte ca Moldova să încheie acorduri cu UE, referitoare la ceea ce a numit „impactul” acestor acorduri asupra relaţiilor moldo-ruse în domeniile energetic şi economic. Este un semnal clar care poate fi descifrat în felul următor: voi desigur că puteţi să vă integraţi, dar ţineţi cont că ar putea apărea probleme în domenii foarte sensibile pentru ţară. Rusia nu încearcă să impună Moldovei să renunţe la traseul european. Cel puţin nimeni nu declară public acest lucru. Totodată, Rusia atenţionează asupra unor probleme sensibile pentru Moldova, cum ar fi migranţii moldoveni aflaţi în Rusia, comerţul bilateral şi problema energetică.”

Europa Liberă: Cât priveşte reglementarea transnistreană - nimic nou sub soare opinează Vladimir Soloviov. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a repetat a câta oară că discutarea chestiunilor politice ale reglementarii este prematură. Dar când anume Rusia va fi pregătită să discute un statut juridic pentru regiunea transnistreană?

„Cred că Rusia va fi gata să stimuleze părţile să discute despre aspectele politice ale reglementării conflictului atunci când va primi careva garanţii în regiune. Aceste garanţii se referă nu doar la Republica Moldova, ci şi la Ucraina, deoarece ambele ţări se orientează spre vest, dar Rusia ar vrea să le vadă în orbita sa, nu în braţele UE. Când va veni momentul discutării chestiunilor politice nu mă apuc să fac preziceri. Nu cred că cineva are certitudinea când se va întâmpla acest lucru. La fel cum nimeni nu se aştepta în 2003 că Rusia se va apuca în grabă să elaboreze memorandumul Kozak. Totul s-a întâmplat pe neprins de veste. La fel e şi acum. Dar cel puţin până la finele acestui an noi vom fi nevoiţi să urmărim cum în formatul 5+2 se discută probleme minore. Cu siguranţă nu vom avea progrese privind aspectele politice.”

Europa Liberă: A declarat Europei Libere Vladimir Soloviov.

***

Europa Liberă: Convorbirile de la Moscova au fost precedate de o nouă rundă de negocieri în chestiunea transnistreană, în format 5+2, la Viena, încheiată fără nici un rezultat. În ajun, la Chişinău, opoziţia comunistă a reluat ideea mai veche a federalizării Republicii Moldova ca soluţie a conflictului transnistrean, după ce ani de zile respinsese categoric această propunere. Se pregăteşte cumva un nou plan de federalizare a Moldovei? l-a întrebat colega mea Valentina Ursu pe analistul politic din Chişinău, Igor Boţan.

Igor Boţan: „Nu, nu cred că se pregăteşte. Această idee a fost respinsă, anul trecut. Înaintea sosirii la Chişinău a doamnei Merkel, se discuta despre o formulă care era foarte interesantă, dar acea formulă nu a mai fost dezvoltată, fiindcă mass-media, liderii de opinie imediat au reacţionat şi partea germană a spus: „Domnilor, e ţara voastră, încercaţi să vă găsiţi soluţiile voastre, dacă nu acceptaţi soluţii pe care Germania, deopotrivă cu Federaţia Rusă, le poate oferi Moldovei pentru problema transnistreană, ca un testing point, cum spuneau ei, un punct de încercare de soluţionare în comun a unei probleme. Deci nu se discută şi eu cred că nici nu este timpul acum. Pentru toată lumea cea mai fericită soluţie este ca problema transnistreană să rămână îngheţată, până când evoluează lucrurile legate de acordurile de asociere ale Republicii Moldova şi Ucrainei cu Uniunea Europeană, după implementarea treptată a acordurilor de liber schimb a celor două ţări, cu Uniunea Europeană, în care Transnistria va trebui cumva să se acomodeze. Deci deocamdată, în această direcţie, dacă pot spune aşa, este concentrată atenţia factorilor de decizie şi din Uniunea Europeană, şi din Republica Moldova, probabil, din Ucraina. Lucru împotriva căruia se împotrivesc cei de la Tiraspol şi, probabil, cercurile care susţin Transnistria de la Moscova.”


Europa Liberă: Câtă dreptate daţi acelor voci care spun că Moscova va încerca să zădărnicească apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană?

Igor Boţan: „Sigur că Federaţia Rusă are interesul declarat ca să constituie această Uniune Vamală (Rusia, Belarus, Kazahstan) şi, ulterior, Uniunea Euroasiatică. Dar lucrurile încă sunt în faza incipientă. Dacă Federaţia Rusă încearcă cumva, cu un fel de balon, să testeze cum reacţionează autorităţile de la Chişinău, au testat, au văzut că autorităţile de la Chişinău reacţionează adecvat. Cel puţin, declaraţia comună a deputaţilor din Parlament, inclusiv a celor de opoziţie, din luna iunie, privind situaţia din Transnistria, din punctul meu de vedere, a fost una adecvată care reflectă atitudinea calmă a autorităţilor moldovene şi înţelegerea că nu trebuie să se lase provocate pentru a destabiliza situaţia, lucru pe care ulterior îl pot folosi cei care nu doresc ca Republica Moldova să progreseze pe calea integrării europene.”

Europa Liberă: Domnule Boţan, de ce amplasarea acestor puncte de control migraţional dă atât de mare bătaie de cap celor de la Tiraspol, dar şi celor de la Moscova? Ar putea fi un subiect de discuţii a întrevederii Gherman-Lavrov?

Igor Boţan: „Cred că da. Am văzut că Federaţia Rusă a reacţionat destul de nervos la această ştire, că Republica Moldova intenţionează să instaleze aceste 6 puncte migraţionale. Şi există, probabil, două explicaţii. Într-adevăr, şi autorităţile din Transnistria spuneau că locuitorii din Transnistria care posedă paşapoarte ucrainene şi ruseşti nu pot intra în Republica Moldova prin aeroportul internaţional şi nu pot intra în Republica Moldova şi prin partea de nord cu trenul, deşi nu ar trebui să existe astfel de probleme. Dacă vin temporar în Republica Moldova, trebuie, pur şi simplu, să se înregistreze, în conformitate cu legislaţia. Pe de altă parte, Federaţia Rusă, atunci când insistă asupra liberei circulaţii, totuşi manifestă duble standarde. Noi, cetăţenii Republicii Moldova, atunci când intrăm în Federaţia Rusă, trecem acest control al documentelor. Iar faptul că autorităţile moldovene nu controlează segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean permite intrarea în Republica Moldova a cetăţenilor din Ucraina şi din Federaţia Rusă, fără să li se verifice actele. Cred că acestea sunt probleme care pot fi soluţionate, dacă nu se aplică standarde duble atât de către Moscova, cât şi de Tiraspol. Pentru că Tiraspolul oricum verifică cine intră pe teritoriul pe care îl controlează administraţia respectivă. Iată că Republicii Moldova i se refuză acest drept, să-şi controleze fluxurile migraţionale. Cei care intră pe teritoriul Republicii Moldova – nu cred că este vorba despre lucruri foarte sofisticate, de misiuni de spionaj, de exemplu. Dar oricum, în procesul de integrare europeană şi în procesul de acceptare de către Uniunea Europeană a regimului liberalizat de vize pentru Republica Moldova, trebuie să fie instaurată ordine şi să fim şi noi, cetăţenii Republicii Moldova, încrezători că autorităţile chiar controlează cine şi cu ce scopuri eventual vin în Republica Moldova, dacă aceste scopuri nu sunt de business, de vizitare a prietenilor, rudelor şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: analistul politic Igor Boţan, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.

***

Europa Liberă: Conducerea locală din Tiraspol a decis să reformeze sistemul de gestionare a fondului de locuinţe. În locul mai multor întreprinderi municipale care au în grija lor reparaţia şi întreţinerea blocurilor de locuit va fi creată una singură. Ce beneficii ar putea aduce reforma sau poate, dimpotrivă, noi probleme? i-am întrebat pe mai mulţi locuitori din stânga Nistrului.

– Я думаю, что система устарела в принципе, и от таких незначительных изменений, как структурная реорганизация, ничего не поменяется. Эту систему надо ломать и строить заново. Мне кажется интересной идея, которая подразумевает участие непосредственно жильцов в управлении жилищным хозяйством, личную ответственность и заинтересованность. Только в таком случае будет порядок, как за рубежом.

– Вообще-то и раньше от ЖЭК-а не было ничего существенного. Платили деньги, а если вызывать кого-то все равно платишь. Если они объединятся… Ну, хочется надеяться, что что-то получится.

– Я считаю, что это не улучшит систему, во-первых, потому, что в этой компании будут работать, по-моему, те же люди, которые работали раньше. Они научены работать так, как они работали всю жизнь, поэтому ничего, я думаю, не изменится. Что нужно сделать? Нужно предоставить, я думаю, молодому поколению попробовать поработать. Может быть, что-то и изменилось бы.

– Я не знаю, как они должны работать. У меня лично претензий много, конечно, к обслуживанию домов, квартир. Я живу на пятом этаже пятиэтажного дома. Пять лет нас заливало, и только сейчас поменяли покрытие и так далее. Нужно сознание у представителей ЖКХ изменить, культивировать сознание, ближе к людям, человеческое отношение должно быть, гуманизм. Культивировать, но, наверное, все-таки в первую очередь правительство в этом заинтересовано должно быть.

– Я думаю, что это никак не повлияет. Абсолютно. Потому что они реорганизацию делают для чего? Чтобы повысить зарплату директору. А хаос будет еще больше. Сейчас вот ЖЭК-и, которые имеются, они знают все свои дома, своих людей. А потом будет хаос. Как вот Водоканал-трест тоже…

– Повлияет в любом случае, потому что если они будут объединяться, ускорятся сами работы. Я так думаю. Поступившие заявки будут быстрее обрабатываться. Ну, качество – это в зависимости от руководства. Главное, чтобы не так было, как в России: ЖКХ это самый больной бич по сути.

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.