Linkuri accesibilitate

Andrei Brighidin: „Este nevoie de politici focalizate pe cei mai vulnerabili”


Interviul dimineții cu membru al Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării.

Astăzi vorbim despre drepturile omului şi cum sunt ele respectate în Republica Moldova sau mai curând de ce nu sunt respectate. Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a raportat miercuri comisiei parlamentare de profil ce a reuşit şi ce restanţe au rămas în 2015. Avocatul poporului atestă un declin îngrijorător în special la capitolul drepturile copiilor. Din păcate nimic surprinzător după rapoartele internaţionale în care RM e soră cu statele codaşe.

Andrei Brighidin
Andrei Brighidin

Interviul dimineții cu membru al Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării, Andrei Brighidin, expert la Fundaţia Est Europeană.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:01 0:00
Link direct

Europa Liberă: V-am invitat pe Dvs. să comentați acest raport pentru că l-aţi urmărit pe viu şi aţi fi cel mai indicat să vă întrebăm ce eficienţă are instituţia chemată să apere drepturile omului şi mai ales cât de ascultat şi auzit este Avocatul poporului?

Andrei Brighidin: „Trebuie să menţionez că în ultimii ani, raportul Avocatului poporului nu a fost audiat în Parlament. Un aspect pozitiv este faptul că, în sfârşit, a avut loc un proces de audiere în cadrul comisie parlamentare de profil la care au participat o serie de actori, inclusiv organizaţii neguvernamentale, mass-media. A fost o primă tentativă de a auzi vocea Avocatului Poporului.”

Europa Liberă: Ca să se bifeze doar sau să se şi acționeze?

Andrei Brighidin: „În opinia mea, audierile nu au fost suficient de bine mediatizate şi nu a fost acordat timp suficient pentru discuţii, întrebări şi răspunsuri, adică pentru o examinare în profunzime a constatărilor şi recomandărilor Avocatului poporului. Este un aspect negativ. Comisia parlamentară s-a focalizat excesiv pe punctele de vedere ale unor instituţii precum Procuratura, MAI, Ministerul Justiţiei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare şi mai puţin pe recomandările propriu-zise şi întrebările care ar fi putut fi adresate de către societatea civilă şi, eventual, de mass-media. Reieşind din faptul că este o primă tentativă şi că în conformitate cu Legea nr. 52 cu privire la Avocatul poporului raportul urmează a fi audiat în plenul Parlamentului, sper că acolo vor fi remediate aceste carenţe.”

Europa Liberă: Înţelegem că Parlamentul, după ce va lua act de probleme la capitolul respectarea drepturilor omului şi recomandările Avocatului poporului, ar urma să se implice, cel puţin la nivel legislativ, pentru a reașeza lucrurile, dar să dea şi Guvernului un caiet de sarcini. Care ar fi măsurile urgente, în opinia Dvs.?

Andrei Brighidin: „Raportul Avocatului poporului punctează o serie de recomandări foarte clare, inclusiv recomandări privind accesul liber la justiţie, avansării dreptului la sănătate, realizarea dreptului la protecţie socială, egalităţii de gen ş.a.m.d.

Parlamentul Republicii Moldova nu are foarte mult timp la dispoziţie pentru a audia în plen acest raport, termenul ar expira la 15 mai, adică la 60 de zile de când i-a fost prezentat raportul. După audieri, Parlamentul, în mod normal, ar trebui să elaboreze o serie de documente de politici care să remedieze carenţele identificate de Avocatul poporului, precum şi să responsabilizeze ministerele de resort, astfel încât acestea să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu standardele în domeniul drepturile omului şi periodic să monitorizeze. Sper că acest lucru se va întâmpla.”

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Europa Liberă: Domnule Brighidin, să vă întreb ceva foarte practic, iată, de multe ori se creează impresia că la nivel de standarde, politici, legi, lucruri declarate în Constituţie sau mai jos, stăm bine, dar e de ajuns să mergi, de exemple, pe trotuarele gării feroviare, fiecare dintre oamenii care îşi scot bulendrele la vânzare puse pe ziar pe trotuar, de fapt, ilustrează că acești oameni suferă, că drepturile lor sunt afectate. Nu de viaţă bună, jumătate să admitem că nu au ce face, ajung acolo să-şi vândă cuiele ruginite, dar fiecare dintre ei ilustrează că drepturile omului sunt încălcate. Ca să nu mai mergem la Botanica unde s-a făcut o haită mică de minori şi tot mai des se spune că ei agresează, că ei sunt periculoşi deja şi din oficiu nimeni nu reacţionează măcar să-i apere pe ei de viitoarele acţiuni criminale. Iată aceste situaţii din viaţă, din reportaje cum trebuie să se întâlnească cu teoria?

Andrei Brighidin: „Aveţi perfectă dreptate că acest lucru se întâmplă. Din punctul meu de vedere, aceste fenomene se

Nu există politici targetate sau focalizate pe cei mai vulnerabili...

întâmplă deoarece autorităţile publice nu atrag suficientă atenţie la capitolul vulnerabilitate. Cu alte cuvinte, nu există date statistice foarte clare care să ilustreze cine sunt cei mai vulnerabili, unde locuiesc cei mai vulnerabili şi acţiuni pozitive trebuie să fie întreprinse.

Nu există politici targetate sau focalizate pe cei mai vulnerabili. Acest lucru ar trebui să se întâmple când vorbim de realizarea fiecărui drept. Aţi menţionat corect, dreptul la protecţie socială, există aceeaşi situaţie când vorbim de dreptul la sănătate şi, de exemplu, anumite grupuri vulnerabile cum ar fi populaţia de etnie romă sau persoanele post-instituţionalizate ş.a.m.d.

Guvernul trebuie, mai întâi, să conştientizeze că există această problemă şi că politicile se elaborează fără a ţine cont de date dezagregate pe criteriile rural/urban, vulnerabilitate, dizabilitate şi altele.”

Europa Liberă: Aţi amintit de grupul foarte bine targetat, romii. Ei, sărmanii, au făcut milioane de conferinţe, au spus câţi sunt, ce nevoi au şi ce folos?! Statul dă din umeri neputincios. Ajung nemţii să le dea bani ca să îngrijească de bătrânii lor.

Andrei Brighidin: „Unicul document de politici care a fost implementat, inclusiv sub presiunea organizațiilor neguvernamentale şi a partenerilor de dezvoltare a fost Planul naţional de susţinere a populaţiei de etnie romă, care, în sfârşit, în afară de dansuri şi evenimente culturale, a prevăzut activităţi concrete, inclusiv instituirea mediatorului comunitar. Ne-am convins, până la urmă, că a funcţionat parţial pentru că statul nu a prevăzut resurse suficiente pentru implementarea acestuia. În cazul în care vor fi adoptate politici fără a ţine cont de necesităţile speciale, fără a se ţine cont că fiecare document de politici să fie susţinut cu resurse corespunzătoare nu vom atinge progrese tangibile în domeniul drepturile omului.”

Europa Liberă: Guvernul se laudă că în ultimii ani nu sunt la fel de multe dosare depuse la CtEDO ca în alţi ani. Anul trecut au fost, totuşi, în jur de 31. E mult sau puţin?

Andrei Brighidin: „Depinde, şi în cadrul CtEDO a avut loc un proces de reformare. Există un număr enorm de cereri la care Curtea trebuie să facă faţă. Prin urmare, numărul scăzut de hotărâri ale CtEDO nu înseamnă neapărat faptul că în Republica Moldova situaţia în domeniul drepturile omului s-a îmbunătățit. Ar putea să însemne că în cadrul CtEDO există anumite reforme care prevăd o abordare mai targetată asupra plângerilor, adică un proces mai riguros de selecţie.”

Europa Liberă: Adică guvernarea nu ar trebui, totuşi, să se culce pe ureche invocând aceste statistici?

Andrei Brighidin: „Nici într-un caz. Guvernarea ar trebui să implementeze comprehensiv strategia de reformă în domeniul justiţie. Rapoarte indică foarte clar care sunt restanțele la acest capitol şi ele sunt enorme. Ar trebui să adopte măsuri suficiente pentru a asigura realizarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, or din 2013 încoace nu document de politici cu privire la incluziunea persoanelor cu dizabilităţi. Ar trebui să depună eforturi pentru a transpune în practică principiul egalităţii de gen şi astăzi deputaţii ar putea să aibă această şansă. Vom vedea dacă vor face uz.”

XS
SM
MD
LG