Într-un articol de opinie publicat pe portalul Independent.md şi semnat de Alex Cozer, i se sugerează președintelui Nicolae Timofti s-o numească pe Maia Sandu în calitate de premier al Republica Moldova, după exemplul dat de omologul său de peste Prut, Klaus Iohannis, care l-a desemnat rapid premier al Guvernului de la București pe Dacian Cioloș, consilier pe probleme de agricultură a Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, iar anterior comisar european al agriculturii. Asta, după cum observă Cozer, în condițiile în care Guvernul Ponta a căzut mai târziu decât Guvernul Streleț. Autorul articolului sugerează că numirea Maiei Sandu pentru funcția de premier ar face ca președintele să scape de huiduieli, iar corturile din PMAN ar putea să dispară.
„Ziarul Național” îl citează pe vicepreședintele NATO, Paolo Alli, care a declarat la Chișinău că Alianța Nord-Atlantică privește cu îngrijorare evenimentele care au loc în Republica Moldova și mizează pe capabilitatea oficialităților de la Chișinău de a depăși criza politică. Demnitarul NATO și-a exprimat speranța că la Chișinău se va reuși crearea unei majorități clare proeuropene și că Republica Moldova poate miza și în continuare pe asistența NATO. Pentru aceasta, a spus Paolo Alli, Chișinăul va trebui să implementeze reforme în domeniul combaterii corupției și cel al justiției.
Deputatul liberal-democrat Chiril Lucinschi apare pe portalul de expresie rusă „NewsMaker.md” cu un interviu în care se declară sigur că democrații vor reuși să formeze o majoritate cu sprijinul comuniștilor. Lucinschi vorbeşte de presiuni imense asupra PLDM: primari și consilieri amenințați cu dosare penale, ca să părăsească PLDM. Deputatul spune în interviu că el însuși a fost somat să abandoneze formaţiunea, sugerându-i-se acest lucru prin terțe persoane. Întrebat dacă partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova ar pune presiune pe PLDM ca să revină în Alianță, Chiril Lucinschi a spus că partenerii înțeleg că un singur partid este vinovat de situația creată – cel Democrat, care a votat pentru demiterea unui Guvern pro-european.
Portalul Agora îl citează pe ex-premierul României, actualul primar al orașului Cluj-Napoca din România, Emil Boc, care a declarat că Republica Moldova și România trebuie să aibă un destin comun. „[…] Cred în viitorul comun al celor două țări, dar nu s-au copt încă toate condițiile.” Emil Boc a mai spus că un asemenea moment trebuie pregătit de pe acum și s-a declarat sigur că el va veni încă în viața sa. Fostul premier român și-a exprimat speranța că Republica Moldova, cu toate schimbările de Guvern și tensiunile care există, să nu schimbe parcursul democratic, fiindcă „ar fi un dezastru pentru securitatea, siguranța și viitor pe termen lung.”
Portalul românesc „Economica” scrie că „nici un metru cub de gaze nu va mai trece din România către Republica Moldova, în această iarnă”, deoarece „moldovenii nu au mai făcut vreo solicitare de gaze.” Sursa citată observă că „datele „Transgaz” arată că nu există exporturi de gaze pentru Iaşi-Ungheni şi nici nominalizări de export.” De la punerea în funcție a gazoductului Iași-Ungheni, Republica Moldova a exportat prin acesta numai un milion de metri cubi de gaze, necesarul de încălzire pentru o iarnă a circa 330 de case, iar livrările au durat numai o lună – din martie până în aprilie 2015. Portalul amintește că pentru construcția gazoductului s-au investit 26 de mil. de euro, inclusiv 7 mil. de euro – contribuţia UE.
Portalul românesc Ziare.com publică o scrisoare deschisă adresată președintelui României, Klaus Iohannis, semnată de Constantin Codreanu, președintele Consiliului Național al Reîntregirii (România), în care îi sugerează să favorizeze unirea României cu Republica Moldova. Autorul scrisorii scrie că nu are rost să dai bani hoților aflați la guvernare la Chișinău și că Republica Moldova a ajuns „într-o prăpastie” fără ieșire. „Domnule Președinte, noi, prizonierii statului eșuat Republica Moldova, dintre care o bună parte sunt cetățeni români cu acte în regulă, vă rugăm să nu ne lăsați pradă fricii care ne este indusă zi de zi prin propaganda rusească și șantajului la care suntem expuși în fata Kremlinului, cel care a sfârtecat de nenumărate ori destinul nostru ca națiune”, scrie semnatarul scrisorii. Constantin Codreanu menționează la final: „[…] Să fii președinte al României e un lucru extraordinar. Însă România a mai avut și va mai avea președinți. Să fii un președinte de care românii să își amintească la modul „Iohannis Unificatorul” e cu totul altceva.”
Portalul Wall-Street.md scrie despre îmbunătățirea locului Republica Moldova în raportul „Doing Business 2016” şi în clasamentul privind mediul de afaceri din lume, elaborate de Banca Mondială. Republica Moldova a urcat încă 11 poziţii, până pe locul 52 din 189 de ţări incluse în top, după o evoluţie la fel de impresionantă în anul precedent. Cu toate acestea, jurnalistul economic Vlad Bercu – autorul articolului, constată că „avansăm rapid în topurile internaţionale privind mediul de afaceri, însă antreprenorii se plâng că este foarte greu să dezvolţi o afacere în țară” pe fundalul nivelului mare de corupţie și a creditelor care devin tot mai scumpe. În clasamentul citat de „WS”, cea mai bună poziţie (21) Republica Moldova o ocupă la capitolul „înregistrarea proprietăţii”, iar la polul opus (locul 170) la capitolul „eliberarea permiselor de construcţie.”
Ediția tipărită a „Ziarului de Gardă” publică un amplu interviu cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Laura Codruța Kovesi, care împărtășește experiența românească a luptei împotriva corupției. Cu referire la Republica Moldova, șefa de la DNA declară că, în primul rând procurorii, iar apoi și cetățenii ar trebui să-și dorească și să lupte foarte mult pentru un sistem de justiție independent, profesionist și responsabil în același timp. Cred, spune Laura Codruța Kovesi, că procurorii din Republica Moldova trebuie să câștige încrederea cetățenilor făcând anchete eficiente, obținând condamnări și investigând persoane din toate zonele, indiferent că ele dețin funcții importante sau mai puțin importante. „[…] Cred că sistemul de justiție trebuie sprijinit și ajutat atunci când începe să facă schimbări și atunci când lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună”, afirmă șefa DNA, precizând că procurorii pot scăpa de presiunea politică prin garanții prevăzute de lege.
Laura Codruța Kovesi spune că principalul aliat în lupta cu marea corupție și cu politicienii corupți trebuie să fie cetățenii. Procurorul-șef al DNA spune că încrederea se câștigă prin rezultate, printr-o muncă extrem de consecventă și prin anchete imparțiale. Laura Codruță Kovesi a precizat că o țară care vrea să lupte cu corupția trebuie să asigure un sistem de magistrați, care să se bucure de independență și stabilitate. „[…] Cred că procurorii trebuie să fie magistrați. Ei trebuie să se bucure de independență, de stabilitate, să aibă garanții că, atunci când deschid o anchetă împotriva unui politician, nu-i dă nimeni afară”, a spus șefa DNA în interviul citat.
Întrebată dacă „Poate DNA trece Prutul?”, așa cum cere societatea la Chișinău, Laura Codruța Kovesi a spus că acest lucru se poate întâmpla doar pentru întâlniri profesionale și schimburi de experiență. „[…] Nu putem, însă, trece granița pentru a face investigații în altă țară (…) Susținem orice fel de de cooperare, prin cereri de asistență judiciară sau prin organizarea unor întâlniri profesionale”, a mai spus șefa DNA.
