Născut în 16 martie 1984 la Chișinău. A absolvit Facultatea de Jurnalism de la ULIM. A făcut-o pentru că-i trebuiau acte. Despre jurnalism a auzit de la maternitate de la părinții care au fost și ei jurnaliști. Din 2006 muncește în presă. A început la Agenția de presă Moldpres, a trecut pe la Antena C, NIT și din 2008 pînă azi activeaza la TV Național 4.
Luni
Îmi vine să-mi pară rău că nu-s prost în totalitate - astfel aș crede și eu, dar nu cred, căci știu cîte ceva. Datorită faptului că avem multă presă, nu doar un număr par de TV, și majoritatea înțelege că ceva nu e în regulă, ba chiar e prea suspect. Iar umilințele la care a fost supus în ultimele săptămîni sunt dure, unii spun că merită: la sediul partidului i-au turnat excremente, i s-a spus că procurorul va demisiona, dar de fapt Gurin a venit și i-a luat capul; Usatîi îl vîna în jurul Parlamentului și promitea premii pentru reținerea lui; mascații l-au luat de la Parlament, iar duminică l-au doborît. Și cu tot cu ziua de luni - a fost dezgustător. Filat are trei copii, altfel cred că i-ar fi spus în mod direct lui Plahotniuc: pur și simplu împușcă-mă!
Marți
Cu cît mai rău în țară, cu atît e mai vesel pentru presă. E cinic, dar adevărat. Anume o astfel de perioadă trăim acum: informații care irită pe unii pentru că nu vor să accepte adevărul, dar fericesc pe alții, căci altora le e greu, însă uimesc pe ceilalți de atîta ură și minciună. O zi de marți obișnuită – descifrări ale convorbirilor telefonice, mesaje comune venite de la Dodon, Voronin și Usatîi care s-au încununat cu o concluzie firească anunțată de premierul Streleț: nu mai am mult. În funcția de prim-ministru nu mai are mult. Șase ani: cinci guverne; patru premieri liberal-democrați; Plahotniuc; fără vize; Acord cu UE; războaie politice - pînă și cele două războaie mondiale au durat fiecare mai puțin; și-un singur epilog – miliardul!
Miercuri
Procurorul sectorului Rîșcani al Capitalei spune că sacul cu bani căzut din mașina încasatorilor acum cîteva luni a fost de fapt un incident cauzat de calitatea proastă a drumurilor. Da noi căutăm teorii ale conspirației în timp ce totu-i atît de evident! Iar mai evidentă decît trădarea numai trădarea moldovenească poate fi. Nașul a dat vina pe fin, iar consilieri au pus capac pe soarta celui din urmă spunînd că nu mai are șanse în politică. Da în 2013 anume acești consilieri l-au convins să înceapă războiul politic, sfaturi pentru care au cîștigat cîte ceva din punct de vedere material, cîștig care acum nu reprezintă decît 30 de arginți.
Joi
Aici Chișinău, este ora 06:00, în taxi spre muncă. Doamne, ferește și spune-mi că visez! Dar nu a fost să fie. Președintele țării și ministrul de Interne într-adevăr au vorbit cu niște clovni. Se întîmplă, poate, și la case mari, dar să recunoaștem – operațiunea de discreditare a fost gîndită cu capul. Usatîi a demonstrat că rating-ul nul al șefului statului nu e întîmplător, iar pentru a nu demonstra o axiomă, și-a bătut joc și de ministrul de Interne. E amuzant, prostesc, dar deja ne e ceva specific – de la o copilă de 29 de ani care crede că utilizarea neologismelor în expresii ce nu necesită decît subiect, predicat și complement de loc și care speră că patronul său e nemuritor, pînă la denumirile de ceas și arsenalul de arme cu care probabil voia să distrugă PD. Dar asta încă urmează să fie demonstrat. Și va fi demonstrat, căci la 29 de ani tu poți multe! Tu poți citi doar ce ți se pune pe masă scris din timp pe bulevarde domnești.
Vineri
Cică serviciile secrete de prin lume deseori lansează zvonuri despre moartea subită a unei ținte cu scopul de a-l determina s-o facă, inoculînd-i că asta ar fi unica soluție. Victima neagă cu vehemență, demonstrează că e bine, că nu intenționează s-o facă, dar în cap i se tot bagă ideea că asta totuși e o soluție. Și la noi s-a folosit tactica asta acum un deceniu. Eu știu ce spun. Și iarăși se încearcă. E pur și simplu înspăimîntător! Singura concluzie a săptămînii e că marile magazine de la noi au pierderi, căci cei mai corupți demnitari au înțeles că vin vremuri negre și nimeni din ei nu știe cînd și la cine se va bate-n ușă. Exact ca într-un banc: ”Toc-toc, se aude în ușă. Cine e la mama dracului?!, întreabă enervat cel din odaie. Moartea... , Ei și ce?! Ei și gata... ”.
