In partida de poker care o opune creditorilor, Grecia a cedat miercui, sfârșind prin a le scrie partenerilor europeni că e gata să accepte condițiile planului de bailout dacă unele cauze secundare sunt modificate, însă Germania a anunțat că rămâne sceptică și că oricum nnu se poate negocia cu Atena câtă vreme referendumul anunțat pentru duminică nu a fost anulat.
Până și cancelara Germaniei Angela Merkel a intervenit astăzi personal în discuție, spunând că nu poate discuta cu Grecia până nu se anulează referendumul.
Situația Greciei evoluează atât de rapid și contradictoriu, încât nu doar că este dificil de prezis dacă referendumul despre austeritate anunțat de premierul Alexis Tsipras va avea loc în cele din urmă, dar nici măcar unii experți sau politicieni bine plasați n-ar ști să spună care este poziția guvernului grec în acest moment.
Marți deja, cu câteva ore numai înainte ca Grecia să fie oficial în incapacitate de plată, Alexis Tsipras a surprins făcând apel la partenerii săi europeni în vederea obținerii unui împrumut urgent, astfel încât Grecia să poată face față obligațiilor.
Ingrijorarea nu e numai europeană. Până și Barack Obama a intervenit, avertizând că prăbușirea Greciei ar avea un impact negativ asupra întregului sistem economic, nu doar european, dar și mondial.
Grecia a primit chiar și o ofertă de ajutor din partea Turciei, în vreme ce toată lumea se întreabă dacă nu cumva Rusia lui Putin ar putea contribui substanțial la salvarea Greciei, dând astfel o lecție europenilor.
După cererea de împrumut de marți, refuzată, iată așadar că astăzi Grecia anunță că e gata să accepte condițiile planului de bailout dacă unele clauze secundare sunt modificate. Tsipras cere ca TVA aplicat în insule să nu fie ridicat, pentru a nu afecta sezonul turistic, și ca, de asemenea, să nu fie afectat nivelul pensiilor.
Miniștrii de finanțe ai zonei euro se pregătesc pentru o teleconferință care ar trebui ca în seara de miercuri să decidă dacă sau nu cererea de ultim moment a Greciei va fi acceptată.
Atitudinea dură a Germaniei și a nordicilor a fost criticată până acum, deoarece s-a dat impresia că Grecia este supusă unor măsuri de austeritate punitive. Sigur, atitudinea acelei mult-dușmănite Troika, compusă din experți și economiști ai UE, ai Băncii Centrale Europene și ai FMI părea uneori atitudinea unui comando pus pe pedepsirea grecilor, dar, pe de altă parte, atitudinea populista a guvernului grec a iritat in egala măsura.
Anunțul organizării referendumului fără ca Tsipras să-și fi informat în prealabil colegii europeni a fost primit cu șoc și supărare prin alte capitale. S-a subliniat că un partid care deține majoritatea în parlament nu are nevoie să organizeze un referendum în așa scurt timp, pe o temă atât de complexă.
Chiar dacă respectă toate măsurile impuse de Troika, datoria Greciei tot va rămâne imposibil de plătit. Un studiu secret al FMI, dar scăpat în presă zilele acestea, arată că până și în 2030, 15 ani de acum înainte, datoria Greciei va fi de 118% din PIB.
Pe de altă parte, și multe din spaime sunt exagerate. Dacă Grecia iese din zona euro, asta nu înseamnă că ia iese și din Uniunea Europeană. Doar 19 țări din cele 28 ale UE folosesc actualmente euro. Nu e așadar sfârșitul Europei, ci doar o situație care arată că UE nu posedă acum instrumentele pentru a face față unei asemenea crize care nu fusese prevăzută.
Un lucru e însă sigur: decizia lui Tsipras de a organiza un referendum a marcat o revenire a politicului într-o Uniune Europeană care până acum fusese dominată aproape exclusiv de tehnocratic.
