Alexei Cracan: „Letonii sunt foarte nostalgici după produsele noastre”

Putem lua de la letoni răbdarea şi munca asiduă, practicile de a scăpa de corupție, sugerează Alexei Cracan, ambasadorul Moldovei la Riga, care mai spune că forţele politice şi societatea letonă, care e împărţită după criterii lingvistice, ca în Moldova, împărtăşesc aceeaşi viziune vizavi de UE.

Europa Liberă: Între Republica Moldova şi Letonia există multe asemănări, dar pe de altă parte, se poate vorbi şi despre multe deosebiri. Să pornim de la deosebiri, Letonia este în UE şi în NATO, iar Republica Moldova deocamdată doar visează ca să ajungă şi ea în acest bloc comunitar?

Alexei Cracan: „Sigur că diferenţa este în statutul acestor două ţări. Republica Letonia este în UE şi NATO din 2004, noi suntem în drum spre Uniunea Europeană, adică în drumul acesta spre a deveni membru plenipotenţiar, membru al Uniunii, al marii familii europene. Ce ne aseamănă? Noi avem un trecut istoric asemănător, avem aceiaşi oameni care muncesc, care iubesc libertatea. Suntem două state democratice, avem relaţii perfecte, relaţii politice perfecte bilaterale în ascensiune.”

Europa Liberă: Statele sunt democratice, dar democraţia se pare că totuşi este comparabilă. Ar fi mai multă democraţie aici, la Riga, şi în ţară?

Alexei Cracan: „Fiecare tinde spre acest ideal. Nu vreau să spun că democraţia noastră sau democraţia de aici se deosebesc.”

Europa Liberă: Se zice că şi Moldova s-ar situa într-un punct strategic şi Letonia tot ar fi la o răscruce strategică. Ce înseamnă această noţiune de ţară aflată într-o zonă strategică? Cum trebuie să o înţeleagă cetăţenii?

Alexei Cracan: „Fiecare ţară se află într-o zonă mai puţin sau mai mult strategică, cum aţi numit-o, sau din punct de vedere geopolitic. Letonia e situată în regiunea baltică, are absolut un punct strategic, deoarece este o ţară de tranzit, din tranzit Letonia profită de mari venituri economice la bugetul ţării. În ramura aceasta de tranzit lucrează 50 de mii de letoni, are ieşire la Marea Baltică, desigur că are un punct strategic, cum și Republica Moldova.”

Europa Liberă: Să vorbim şi despre relaţiile bilaterale, prioritară ar fi cooperarea comercial-economică. Ştiu că se poate vorbi în limbaj modest despre această cooperare, dar este şi importantă?

Alexei Cracan: „Cooperarea bilaterală desigur că eu aş numi-o încă modestă. Cifra de afaceri între cele două ţări se estimează la 11 milioane de euro anual, dar ea creşte, încet, dar sigur. Suntem două state mici, la o distanţă de 1 600 km. Cifra creşte. Ceea ce mă bucură pe mine ca ambasador, că în relaţia economică sunt implicate anume companii de talie mică şi mijlocie. Adică noțiunea aceasta business to business putem să o observăm în relaţia dintre Moldova şi Letonia.”

Europa Liberă: Exporturile din Letonia sunt mai mari decât exporturile din Moldova.

Alexei Cracan: „Cu câteva milioane, da. Adică, noi pierdem aceste câteva milioane în folosului Letoniei. Dar cu cât merge integrarea politică a Republicii Moldova mai profund în UE, cu atât se lărgeşte şi spectrul economic. Noi profităm de aceasta, deja începem să mărim volum exporturilor noastre.”

Europa Liberă: Dar ce exportă Moldova în Letonia?

Alexei Cracan: „Vin, începe să exporte şi diferite produse din agricultură, dar cote foarte mici.”

Europa Liberă: Pentru că nu există solicitare?

Alexei Cracan: „Pentru a pătrunde pe o piaţă bine stabilită, într-o ţară ca Letonia, care, în primul rând, este o ţară agricolă, în al doilea rând, este înconjurată de ţări cu agricultură foarte-foarte înaltă, în al treilea rând, să nu uităm că are posibilitatea de a importa pe calea mării. Adică, încoace pot veni la un preţ mult mai accesibil mărfuri pe cale maritimă din America Latină, din Africa de Nord, din aşa state europene ca Spania, Portugalia, Italia, Franţa. De aceea trebuie să ne găsim o nişă. Letonii de multe ori mă întreabă, sunt foarte nostalgici după produsele noastre, foarte nostalgici. Trebuie de găsit acele posibilităţi, acele canale ca ele să fie aduse în Letonia şi deja în cantităţi nu mari, fiindcă piaţa locală poate înghiţi cantităţi cam ca la Moldova, luând în consideraţie că există o concurenţă mare şi piaţa este suprasaturată. Adică, dacă vor veni strugurii, piersicile şi prunele noastre, desigur că aici îşi vor găsi destinaţia şi consumatorul final.

Europa Liberă: Am discutat cu câţiva oameni de afaceri şi spun că mediul de afaceri de aici este foarte atractiv pentru investiţiile străine. Deocamdată Moldova mai are probleme la capitolul atragerea investiţiilor. Ar putea să preia din experienţa Letoniei Republica Moldova?

Alexei Cracan: „Nu am văzut aşa ţară care să nu-şi dorească investiţii şi care să nu se plângă că investiţiile vin încet. Desigur că investiţiile aici sunt, mai ales din Germania, Suedia, zona baltică, fiindcă ei au fost cei mai fideli prieteni ai Letoniei, imediat după independenţă, şi desigur că aceştia au fost primii parteneri care au venit încoace şi care au investit şi continuă acest proces. Letonia a cunoscut o criză, însă eu admir acest popor, această ţară, fiindcă dintr-o criză foarte profundă, care a durat trei ani, ei au avut nu numai curajul, dar au avut aşa o mobilizare şi atâta forţă pentru a ieşi din această criză. Anul trecut la capitolul dezvoltare ei erau lideri. Acum puţin s-a încetinit, adică 2,6%, iar pronosticul pentru anul viitor este 3%. Înseamnă că investiţiile vin, înseamnă că ea este atrăgătoare. Dar pentru investiţii, în primul rând, trebuie să creăm condiţii. Iată aici sunt practic create aceste condiţii, ca să deschizi o firmă, ai nevoie de jumătate de zi. În timpul crizei guvernul a apelat la populaţie şi a permis, atunci era latul ca valută națională, era nevoie de un lat ca să-ţi deschizi o afacere, adică de a încuraja populaţia, acest spirit naţional, această solidaritate totală pentru a încuraja anume afacerilor.”

Europa Liberă: Oamenii de afaceri de aici sunt interesaţi să meargă să investească în Republica Moldova?

Alexei Cracan: „Desigur. Letonia acum se află în situaţia de post-criză economică. Desigur că ei acum abia şi-au revenit după această criză. Dar aceasta nu înseamnă deloc că cineva nu poate veni la noi şi să investească.”

Europa Liberă: Ce domenii ar fi atractive pentru oamenii de afaceri de aici?

Alexei Cracan: „La noi este numărul unu agricultura.”

Europa Liberă: Dar aţi spus că agricultura lor este destul dezvoltată. Chiar unii confirmau că produsele lactate ar fi de cea mai bună calitate – untul, smântâna, laptele.

Alexei Cracan: „La capitolul fructe. Iată aici, a propos, în Letonia, de la capitala Riga la o distanţă de vreo 150 de km este ultimul bastion, acolo este un sătuc, unde creşte poama, mai la nord de această linie deja strugurii nu mai cresc. Adică aici desigur că ar fi potenţial.”

Europa Liberă: Potențial nevalorificat, deocamdată.

Alexei Cracan: „Da, desigur. Aici anume fructele şi legumele noastre şi-ar găsi cumpărători.”

Europa Liberă: Cât de receptivă a fost populaţia, atunci când clasa politică din Letonia a propus să se facă reforme, astfel încât aceste reforme să fie în avantajul omului simplu?

Alexei Cracan: „Mă întorc la pilda crizei. Pilda crizei a demonstrat că există o unitate a întregului popor, a clasei politice cu poporul, există şi o solidaritate, când trebuie să mergi la nişte sacrificii, adică nivelul de viaţă scade, se măresc taxele.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre rezistenţa cetăţeanului, atunci când guvernarea vrea să facă reforme care, într-un fel, cer şi sacrificiu.

Alexei Cracan: „Unele reforme, în primul rând, se discută foarte pe larg, se găseşte tot timpul un compromis convenabil pentru toţi, merge tot timpul un dialog, discuţii, guvernul arată avantajele ca populația, ca toţi să înţeleagă că într-adevăr orice reformă, mai devreme sau mai târziu, va aduce şi avantaje.”

Europa Liberă: Ştiţi ce m-a mai surprins discutând cu câţiva trecători, în stradă. La întrebarea câţi oligarhi ar fi în Letonia, mi-au zis că nici nu ştiu ce înseamnă această noţiune. Cum ar trebui să înţeleg răspunsurile lor?

Alexei Cracan: „Direct, desigur că tema oligarhilor sau oligarhatului a fost poate pe agenda zilei. Dar de cinci ani nu se mai vorbeşte de oligarhi.”

Europa Liberă: Şi nici despre corupţie nu se mai vorbeşte?

Alexei Cracan: „Nu că nu se vorbeşte. Cu corupţia aici se luptă permanent. Cred că Letonia deja a trecut acel timp când corupţia stătea pe paginile ziarelor şi pe agenda naţională, pe primul loc. Aici pur şi simplu se luptă cu ea. Plus aici societatea a atins acel nivel când s-a înţeles că corupţia trebuie absolut stârpită şi lichidată din cotidian.”

Europa Liberă: Să vorbim şi despre comunitatea moldovenilor. Există o diasporă, cu unii dintre ei au şi discutat, au spus că s-au integrat foarte uşor, că nu au probleme, au învăţat limba băştinaşilor. Cum se manifestă moldovenii care şi-au găsit, într-un fel, refugiu în această ţară?

Alexei Cracan: „În primul rând, nimeni nu a căutat refugiu. Diaspora noastră s-a format începând cu anii ’60-’70, ultimul val, aș spune așa, s-a format la sfârşitul anilor ’80, integrarea a trecut ideal. De ce? Fiindcă moldovenii se integrează foarte uşor în orice colţ al lumii, în orice ţară, limba letonă este cunoscută de absoluta majoritate a moldovenilor.”

Europa Liberă: Letonia, într-un fel, a adoptat aceşti cetăţeni ai Republicii Moldova, pentru că ei au renunţat la cetăţenia ţării lor, aici nu se permite, conform legislaţiei să fii cetăţean al două ţări.

Alexei Cracan: „Dacă vrei cetăţenia letonă pentru aceasta sunt două lucruri necesare – se dau două examene, unul lingvistic, foarte dur a propos, foarte sever, şi un examen la istoria ţării. Dacă ai trecut aceste două examene, primeşti cetăţenia. A doua categorie de cetăţeni care au permis de sejur aici nelimitat, diferenţa este că nu ai dreptul la unele aspecte ale vieţii politico-publice ca cetăţenii, adică nu poţi să participe la vot, sunt cetăţeni care au paşapoarte moldoveneşti, şi sunt foarte mulţi, care au permis de sejur şi lucrează, trăiesc, activează aici. Statul leton are o politică foarte fiabilă, foarte atentă, comunitatea noastră este susţinută, permanent se fac diferite proiecte de integrare a comunităţii noastre în societate.”

Europa Liberă: Și câţi moldoveni astăzi s-au stabilit cu traiul în Letonia?

Alexei Cracan: „Sunt două cifre. Oficial – 1700, neoficial – 2200.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, am mers pe străzile de la Riga, foarte mulţi vorbitori de limbă rusă sau de engleză, am înţeles că numărul populaţiei ar fi comparabil, cei care vorbesc rusa şi cei care sunt băştinaşi. Există o armonie, convieţuiesc în linişte, în pace?

Alexei Cracan: „Comunitatea rusofonă este foarte mare, mai ales în capitală. Dumneavoastră probabil v-aţi plimbat în centru. Convieţuirea acestor două limbi, letonă şi rusă, rusa este o limbă economică, în primul rând fiindcă Letonia este vizitată foarte mult de către turişti din Rusia, anul trecut aproape 100 de mii au venit încoace. Înseamnă că pentru turiştii ruşi Riga este o destinaţie binecunoscută, nostalgică şi plăcută pentru a o revizita. Cât priveşte aceste două comunităţi, desigur că trăiesc într-o armonie şi toţi lucrează pentru statul leton.”

Europa Liberă: Dar prin aceste comunităţi de vorbitori ruşi, Moscova poate să facă presiuni asupra Letonia, şi prin alte mijloace, nu numai prin acesta?

Alexei Cracan: „Nu cred că aceasta e posibil, fiindcă e patriotismul letonilor şi al celor care, de pildă, mulţi au aici statut de necetăţean, toţi lucrează pentru statul leton...”