La Chișinău se adună în această săptămână, în zilele de miercuri şi joi, 29 şi 30 aprilie, somități din domeniului IT la un summit cu o istorie de şase ani - Moldova ICT Summit 2015.
Despre miza, scopul şi beneficiile unui asemenea forum pentru Republica Moldova o discuție cu dna. Ana Chiriță, director executiv al Asociației Naționale a Companiilor Privare din Domeniul TIC (ATIC).
Europa Liberă: Sunteţi în pregătiri. Primiţi în această săptămână la Chişinău persoane foarte influente şi importante din sectorul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiei. Ba chiar am văzut în lista de invitaţi şi nume de personalităţi locale pe care cu greu ni le putem imagina adunate împreună. Povestiţi-ne despre acest summit. Care ar fi miza, scopul şi beneficiile unui asemenea forum pentru Republica Moldova?
Ana Chiriţă: „E adevărat, sunt foarte multe nume adunate la un loc. Ideea acestui summit este de a populariza domeniul IT, domeniul TIC, utilizarea lui în toate sferele economice. Noi credem că TIC sau tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile stau la baza oricărei economii bine dezvoltate. Acest lucru îl vedem în o serie de ţări care au reuşit să avanseze. În fiecare an se pun anumite accente. Suntem la a şasea ediţie.
Temele fie evoluează de la an la an, fie sunt puţin schimbate în măsura priorităţilor pe care şi le pune fie Guvernul, fie sectorul IT, fie, de exemplu, sectorul academic. Cel puţin pentru sectorul TIC, criza de specialişti IT este o problemă foarte mare. Respectiv, în fiecare an, se abordează tendinţele în educaţie ce ţine de TIC.
Pentru Guvern, anul acesta, miza este pe securitatea cibernetică, securitatea spaţiului informaţional. Am fost martori la câteva iniţiative anterior. Guvernul a decis să vină cu un document de politici publice, pe care de fapt nu l-a văzut încă nimeni, este prezentat în premieră la acest eveniment. De aia şi vin foarte multe personalităţi importante la acest eveniment.”
Europa Liberă: Această reuniune este, dacă înţeleg exact, o platformă de informare şi schimb de experienţă a profesioniştilor din domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor. Cu ce exemple aţi opera ca să ne convingeţi că efortul de a o organiza s-a justificat în alţi ani?
Ana Chiriţă: „Iarăşi legându-ne de criza de specialişti IT am vehiculat, am adus experţi, am discutat, am ridicat întrebarea creării unui Centru de Excelenţă în domeniul IT în Republica Moldova pentru ca să trecem peste gap-ul de resurse umane. În urma acestor eforturi de câţiva ani în urmă până la finele anului sau la începutul anului 2016 vom avea un astfel de Centru. S-au găsit şi resurse, şi interes. S-a creat un parteneriat public-privat între Guvern, donatori şi sectorul privat. Este un exemplu.
Un altul, sunt documentele de strategii şi de politici Moldova Digitală 2020. Ele, fiind mai întâi prezentate, apoi aprobate, se transformă în anumite acţiuni foarte concrete. Investiţiile pe care le facem într-un astfel de eveniment se merită pe deplin. Cu greu, dar iniţiativele se realizează. Acelaşi lucru, cred că patru sau cinci ani în urmă, vorbeam despre anumite programe în domeniul educaţional, pe care le avem de fapt utilizate de un an şi ceva şi la ediţia din anul acesta vor fi prezentate rezultatele. Sunt exemple, câteva, destul de elocvente. Dar nu sunt suficiente.
Încă rămânem în urmă. Deşi avem potenţial, încă rămânem în urmă şi avem nevoie să accelerăm procesul şi de decizii, şi de programe pentru susţinerea şi încurajarea inițiativelor în domeniul TIC.”
Europa Liberă: Sunt ani buni, dna Chiriţă, de când autorităţile de la Chişinău şi-au afişat nişte ambiţii extrem de mari legate de intenţia de a face viaţa cetăţenilor mai bună prin intermediul tehnologiei informaţiei. De ce posibilităţile mai rămân totuşi extrem de modeste? Unor ţări ca Estonia le-a luat câţiva ani ca să devină faimoase pentru proiecte de succes în domeniul guvernării electronice. Republica Moldova însă pare întârziată de mai mulţi ani într-un fel de preludiu al intenţiilor de e-guvernare.
Ana Chiriţă: „De fapt, estonienii au început mult mai devreme decât noi. Este bine cunoscut. Estonienii au pus foarte multe eforturi. Noi cred că stăm la capitolul acesta încă nu suficient de bine. Estonienii chiar un pus miza pe domeniul IT şi în guvernarea electronică, şi nu doar. Domeniul este foarte bine cunoscut şi pentru mediul lor de antreprenorial. Este foarte favorabil şi pentru anumite companii mici care s-au făcut în câţiva ani foarte mari, şi pentru guvernarea electronică. Noi suntem cred că pe cale incipientă. Nici chiar la începutul drumului, dar suntem undeva la o treime de cale. Este foarte mult de lucru. Nu este un motiv anume. Este nevoie ca toţi actorii implicaţi să-şi asume anumite responsabilităţi. Să nu fie doar la nivel declarativ, dar să fie şi la nivel de implementare.”
Europa Liberă: Care ar fi cele mai mari probleme cu care se confruntă domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţie la ora actuală? Ce are de făcut şi ce poate să facă acum statul ca întreprinderile din domeniul IT să se simtă bine şi să facă şi statul să se simtă bine?
Ana Chiriţă: „După cum am menţionat, Moldova se confruntă cu o criză de specialişti în domeniul IT. Noi într-adevăr mai avem nevoie de mai multe persoane cu calităţi şi abilităţi tehnice mai bune pe alocuri. Este nevoie de investiţii în domeniul educaţional. Este nevoie să existe investiţii şi suport pentru cei care investesc ca să pregătească specialişti şi ei să rămână aici, acasă.
Pe de altă parte, există mediul fiscal care la moment este cât de cât OK, însă există alte iniţiative precum ar fi legea privind parcurile IT care dacă s-ar aproba ar crea o creştere, inclusiv şi a apariţiei business-urilor IT, inclusiv şi o dezvoltare.”
Europa Liberă: Există statistici câţi specialişti părăsesc Republica Moldova şi se stabilesc în altă parte?
Ana Chiriţă: „Nu există statistică anume pe specialişti IT şi în general. dacă vorbim despre companiile membre ale ATIC, de exemplu, minim 10% pe an pleacă. Şi pleacă nu cei care sunt pe cale incipientă, ci care sunt deja foarte experimentaţi.”
Europa Liberă: S-a făcut vreun efort efectiv ca să-i convingă pe aceşti oameni să rămână acasă?
Ana Chiriţă: „Ei nu pleacă pentru că nu le plac locurile de muncă. De obicei e pleacă fie pentru oportunităţi noi, fie pentru că au familii şi vor să crească în alte medii. Este o problemă mult mai complexă. Nu este specifică doar pentru domeniul IT. Însă în domeniul IT pierdem oameni de înaltă valoare.”
Europa Liberă: Aud de ani buni discuţii despre parcuri IT. Care este piedica? De ce încă nu le avem?
Ana Chiriţă: „Legea cu parcurile IT a fost promovată anul trecut în şedinţă de guvern. În Legislativ nu am avut un final. Sperăm că anul acesta vom avea o situaţie certă. Cum zicea colegul meu de la Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor să aşteptăm săptămâna aceasta. Probabil că o să iasă cu legea într-o altă avizare. Noi stăm şi aşteptăm. Aşa s-a primit că legea nu a fost în cel mai bun moment promovată anul trecut. Respectiv, aşteptăm anul acesta.”
Europa Liberă: Ca să înţeleagă toată lumea, ce vrea domeniul IT şi ce ar da dacă statul ar apleca urechea la aceste dorinţe?
Ana Chiriţă: „Nu este o practică născocită în Republica Moldova cum ar putea să pară multora. Este o practică răspândită în multe ţări din regiune, inclusiv, şi ţări mai dezvoltate. Este vorba despre anumite avantaje fiscale pe care le pot obţine antreprenorii în domeniul IT. Şi anume este vorba de acumularea unui procent sau acumularea tuturor impozitelor într-unul unic. Astfel încât companiile, care devin rezidenţi ai parcurilor, să nu mai aibă acele dificultăţi administrative pentru că domeniul este destul de creativ. Atunci când se confruntă cu anumite birocraţii ei îşi aleg calea mai uşoară.”
