Linkuri accesibilitate

Anchetele Direcției Naționale Anticorupție (România liberă)


Convergențe de interese între China și Rusia („22”).

Două articole de politică externă semnalează intrarea Chinei în marile jocuri de securitate. Corespondentul ziarului Adevărul la Bruxelles, Cristian Unteanu, se referă la o premieră de ordin militar: Turcia a cumpărat de la China un număr neprecizat de sisteme de apărare antirachetă în valoare de aproximativ 4 miliarde dolari. Este prima achiziție din China făcută de o țară membră NATO, dar nu este singurul aspect de remarcat: Turcia știa bine că China se află pe lista neagră a guvernului american pentru că ar fi încălcat embargoul împotriva vânzării de arme în Siria, Iran şi Coreea de Nord. Încă și mai important: sistemele antirachetă chineze, foarte performante, sunt incompatibile cu cele deținute de Alianța Nord-Atlantică, ceea ce a fost notificat către Ankara. China intră astfel în ecuaţia de securitate a unui spaţiu strategic de o importanţă colosală în acest moment – cel al Marii Negre şi Orientului Apropiat”, scrie Cristian Unteanu. Cu noile sisteme antirachetă chineze, pozițiile de la Marea Neagră pot fi securizate împotriva NATO, mai rezultă din această analiză.

În revista „22”, Alexandru Lăzescu scrie despre cum converg interesele Rusiei și ale Chinei. Ele se întâlnesc mai ales în dorința de dislocare a Statelor Unite din poziția de lider al actualei ordini mondiale. „Dez-americanizarea” ar însemna însă, arată comentatorul, o scădere smenificativă a nivelului de trai în special în Uniunea Europeană. S-ar reveni apoi „la o lu­me a sferelor de influență, în care țările din spațiul pe care îl controlează Mos­cova sau Beijingul vor trebui să se sub­ordoneze acestora”. La eventuala observație că, în fond, așa se petrec lucrurile și acum, dar față de Statele Unite, Lăzescu conracarează: „Da, in­fluența americană există, dar în țările res­pec­tive sunt alegeri libere, mass-media in­dependente și nimeni nu le pe­nalizează în vreun fel, politic, di­plo­matic sau militar, dacă iau decizii care ne­mulțumesc Wa­shing­tonul”. Spre com­pa­ra­ție, el reamintește reacția Rusiei la simpla do­rință a Republicii Mol­dova de a se apropia de UE (nu și de NATO!): blo­carea imediată a ex­porturilor de vin și produse alimentare. Alte țări vecine Ru­siei s-au văzut amenințate cu blocarea li­vră­­rilor de ener­gie sau cu agresiuni ciber­ne­­tice sau chiar militare în zona granițelor.

O altă temă acută în presa de azi: anchetele Direcției Naționale Anticorupție. Dan Cristian Turturică remarcă în România liberă de prima declarație publică făcută de fostul director al Serviciului Român de Informații, George Maior, recent demisionat. Maior a fost de părere că actuala etapă, a marilor anchete ale DNA, se va încheia, pentru că, îl cităm după România liberă, „corupţia s-a redus mult în ultimii ani la nivel strategic”. De ce va fi simțit George Maior nevoia să spună aceste lucruri?, se întreabă Turturică. Există deja o interpretare, repede luată în brațe de Partidul Social-Democrat și de susținătorii săi, dar pe care comentatorul României libere o combate ferm: Maior nu a vrut să-i liniștească pe pesediști, ci a semnalat că ceea ce se întâmplă este rodul a 10 ani de activitate a DNA și este firesc să fi atins un punct de maximă intensitate. Interpretarea dată de PSD cuvintelor lui George Maior n-ar fi, în opinia acestui comentator, decât expresia fricii enorme a clasei politice, în special din sfera puterii.

Și Andrei Cornea scrie în revista „22” despre acești 10 ani care dovedesc că soluția soluțiilor este pentru România continuitatea, consecvența. Legat de DNA, meritul este atribuit și unor persoane anume: Laura Codruța KOvesi a continuat ceea ce începuse Daniel Morar, fostul șef al DNA, și ceea ce concepuse, de fapt, fostul ministru de justiție Monica Macovei. Iar actualul președinte Klaus Iohannis a continuat atitudinea predecesorului său, Traian Băsescu: lasă mână liberă organismelor anticorupție. N-ar fi fost la fel cu Victor Ponta președinte, mai scrie Andrei Cornea.

XS
SM
MD
LG