Ziarul „Economist” a preluat un articol semnat de expertul român George Scarlat de pe pagina web a Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Analizând cauzele prăbuşirii cursului leului expertul lansează ipoteza că miliardul de dolari scos din băncile moldoveneşti a ajuns să salveze Gazprombank din Rusia - „Republica Moldova s-a arătat loială Imperiului … băncile moldoveneşti au trimis la Moscova, cam jumătate din suma necesară salvării Gazprombank.” Autorul mai notează că devalorizarea leului şi apoi dispariţia valutei naţionale de pe piaţă săptămâna trecută s-a datorat unei „inginerii financiare” a BNM. „Manevrele sunt clasice pentru orice Bancă Centrală, doar că efectul acestora a fost cu mult mai strident într-o economie vulnerabilă ca cea a Republicii Moldova”. Fără finanţare de la FMI, urmat apoi UE şi Banca Mondială, „economia Republicii Moldova nu are matematic nici o şansă să reziste”, conchide autorul.
Crizei economice „în care Moldova intră încet, dar sigur” îşi dedică editorialul Victor Ciobanu pe pagina electronică a „Ziarului Naţional”. Editorialistul dă dreptate celor care zic că noul Guvern este unul de pompieri, fiind învestit în plina criză de pe piaţa valutară. „Acum, când pompierii au stins incendiul, întrebarea este: ce facem mai departe? Reparație cosmetică – dăm cu vopsea fațada? Sau e timpul să facem o reparație capitală a economiei?” se întreabă editorialistul.
„Dresorii leului” aşa îşi intitulează investigaţia Victor Moşneag în „Ziarul de Gardă” despre afacerile şi casele de lux ale conducătorilor BNM. Potrivit autorului, în timp ce oamenii de rând, după ridicarea treptată a ratei de bază de către BNM, sunt nevoiţi să i-a credite cu dobânzi împovărătoare, şefii de la această instituţie au beneficiat de credite preferenţiale de milioane, practic fără dobândă, acordate din banii BNM-ului tot de ei.
Tot „Ziarul de Gardă” publică o investigaţie despre „slăbiciunea pentru banii publici” a noilor miniştri din Guvernul Gaburici. Unii dintre actualii miniştrii au beneficiat de contracte cu statul de zeci de milioane de lei, alţii au fost norocoşii câştigători a licitaţiilor publice datorită cărora s-au ales cu case de lux şi afaceri.
