Linkuri accesibilitate

Care sînt consecințele devalorizării leului moldovenesc în raport cu dolarul american


â
â

Interviu cu Viorel Gîrbu, expert economic la Institutul Economiei de Piață.

Leul moldovenesc continuă să se deprecieze, după ce a depăşit pragul psihologic de 15 lei la un dolar american. Un minimum istoric, în acest sens, este depăşit de altul… Cât poate dura această ieftinire a leului şi cu ce fel de consecinţe? Discutăm în această dimineaţă cu Viorel Gîrbu, expert economic la Institutul Economiei de Piață.

Europa Liberă: Aşadar, depreciere spectaculoasă, cum spun mulți, a leului până acum. Un minimum istoric înlocuit de altul, încă un prag psihologic a fost trecut. În general, dle Gîrbu, este îndreptăţit să se pună întrebarea dacă cineva a avut şi are de pierdut, de exemplu, şi dacă cineva, eventual, are de câştigat din această situaţie?

Viorel Gîrbu: „Desigur, noi atestăm o depreciere destul de semnificativă a leului moldovenesc, dar, în același timp, constatăm și o apreciere la fel de semnificativă a dolarului american față de toate valutele de referință, implicit față de leul moldovenesc. Din acest motiv și ascensiunea dolarului american, mai bine zis, cotațiile leului moldovenesc față de dolarul american reprezintă o schimbare majoră, dar, totuși, așa sau altfel, leul moldovenesc se depreciază și acest lucru produce schimbări. Schimbări, desigur, și favorabile, și nefavorabile, așa cum e obișnuit să se întâmple. Au avut de câștigat persoanele care realizează venituri în moneda unică europeană, totuși, mai mulți

În pierdere suntem, în primul rând, noi, cetățenii Republicii Moldova care înregistrăm micşorarea puterii de cumpărare în bunurile de import.

sunt cei care sunt în pierdere. În pierdere suntem, în primul rând, noi, cetățenii Republicii Moldova care înregistrăm micşorarea puterii de cumpărare în bunurile de import. Moldova, din păcate, depinde destul de mult de bunurile de import. O parte din aceste bunuri vin din statele Uniunii Europene, deci, sunt importate în moneda unică europeană și aceste bunuri se scumpesc decisiv, în final trebuie să scoatem mai mulți bani pentru a ne asigura aceleași standarde de viață pe care ni le asiguram nu demult. În același timp, există și un impact destul de neplăcut asupra economiei, aproximativ jumătate din creditele care sunt acordate de băncile comerciale agenților economici sunt, într-un fel sau altul, exprimate sau chiar acordate în valute străine, în dolari sau euro. Acest lucru duce la înrăutățirea situației economice și, în final, la creșterea ponderii prețurilor neperformante în sectorul bancar.”

Europa Liberă: Cine ar trebui să se preocupe și să se gândească la fel de fel de soluții care ar ușura viața, din acest punct de vedere, acelor perdanți în condițiile noastre? Banca Națională, altă instituție, cine, în general, ar trebuie să se resemneze în fața unor împrejurări regionale care umilesc leul moldovenesc?

Viorel Gîrbu: „Noi trebuie să înțelegem că această diminuare, scădere a cotațiilor monedei naționale față de valutele de referință este o consecință a slăbiciunii economiei naționale. Este imposibil fiind în situația în care economia oricărui stat este slabă, nu performează și, în același timp, valuta este puternică, acest lucru este cu neputință. S-a întâmplat, poate, un pic mai devreme în Republica Moldova - întărirea, creșterea leului moldovenesc față de valuta de referință, acest lucru s-a petrecut pe un fundal caracterizat prin creșterea semnificativă a remiterilor de peste hotare de care a beneficiat economia țării. Dar acest lucru este mai degrabă o excepție decât o regulă și această excepție nu poate dura până la infinit atâta timp cât avem o economie slabă. Partea a două a întrebării Dvs. este valabilă, deci, nu ne rămâne nimic decât să ne resemnăm și să suportăm consecințele. Tot ce se întâmplă în societatea noastră și, efectiv, această evoluție destul de nefericită a leului moldovenesc față de valutele de referință, care, în final, înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Această putere de cumpărare vine să echivaleze efortul pe care îl depunem noi în viața de zi cu zi, cu performanța noastră pe plan internațional, deci, efectiv având o economie slabă nu putem fi plătiți foarte bine, oricât de paradoxal ar suna lucrurile acestea.

Dacă ne uităm la cifrele care caracterizează activitatea economică externă a Republicii Moldova, atestăm faptul că noi, în această țară, suntem plătiți prea mult.

Dar, în opinia mea, și dacă ne uităm la cifrele care caracterizează activitatea economică externă a Republicii Moldova, atestăm faptul că noi, în această țară, suntem plătiți prea mult. Prosperitatea muncii, ceea ce reușim să producem în expresia relativ văzută din aspect internațional, noi ajungem să fim plătiți prea mult, oricât de paradoxal ar suna. Salariile, într-adevăr, sunt foarte mici în țara asta, dar, din păcate, economia este și mai slabă. Până nu se va schimba economia, nu se va schimba situația reală din societatea Republicii Moldova, până nu o să găsim o soluție hotărâtă, reușită, de a dezvolta economic această țară, nu avem cum să ne asigurăm standardele de viață înalte. Și aici nu este problema Băncii Naționale. Banca Națională este doar o instituție, o instituție care, de altfel, de mult timp, în ultimii ani își face bine datoria, fiindcă obiectivul de activitate a acestei instituții constă doar în stabilitatea prețurilor, nu în stabilitatea monedei naționale. Nu cred că acest obiectiv este unul relevant, de exemplu, legislatura atunci când a pus acest subiectiv în față acestei instituții presupun că a greșit, mai bine punea, din punctul meu de vedere, accent pe creșterea economică, în primul rând, și nu pe stabilitatea prețurilor. Dar așa sau altfel, această instituție își face datoria care a fost pusă în fața ei de către legislator. Și atunci, mai degrabă ne uităm ograda altor instituții responsabile în primul rând, acelor ministere, autorități, care răspund de activitatea economică, de reușita și dezvoltarea economiei naționale. Implicit căderea destul de dramatică a leului moldovenesc față de valutele de referință este o consecință a acelui embargou impus de Federația Rusă Republicii Moldova. Nu putea să treacă nevăzut acest aspect și, de altfel, monedele principalelor parteneri comerciali ai Republicii Moldovei, ai Federației Ruse și ai Ucrainei, de asemenea înregistrează o diminuare, o scădere mai mare și mai pronunțată decât moneda națională, leul moldovenesc și acest lucru a influențat realitățile și situația din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Guvernatorul BNM a declarat anterior că nu intenționează să irosească rezervele valutare pentru a atenua efectele a ceea ce se întâmplă în Ucraina și Rusia, și pentru a calma spiritele pe piața locală. Iată că reprezentanţi ai BNM au anunţat că au vândut, dacă am înţeles bine, circa 105 de milioane de dolari pentru a stopa cum s-a spus - „această depreciere inclusiv condiţionată şi de factori psihologici” . E vreo contradicţie în acţiunile Băncii Naţionale sau nu?

Viorel Gîrbu: „Nu este o contradicție. Banca Națională, într-adevăr, este în pierdere în anul curent, nu a reușit să acumuleze rezerve și a vândut din rezervele sale. Deprecierea monedei naționale poate fi produsă de două categorii de factori, dacă vorbim în general. Sunt factori fundamentali și sunt factori subiectivi, de moment. Factorii fundamentali țin de realitățile economice și acești factori sunt în afara acțiunilor Băncii Naționale. Din acest motiv, atâta timp cât deprecierea monedei naționale este determinată de factori fundamentali, dar acest lucru

Banca Națională nu are rost să-și irosească rezervele internaționale, fiindcă sigur în final va rămâne fără bani, fără rezerve și nu va schimba în niciun fel realitatea.

înseamnă o depreciere lentă, Banca Națională nu are rost să-și irosească rezervele internaționale, fiindcă sigur în final va rămâne fără bani, fără rezerve și nu va schimba în niciun fel realitatea. Pe când sunt și factori de sezon, în situația în care atestăm o depreciere rapidă a monedei naționale. Acest lucru mai degrabă este determinat de o anumită conjunctură, de un anumit agiotaj pe piața valutară și acest lucru poate fi calmat. Banca Națională poate să intervină și să vândă valută străină pentru a schimba un pic dispoziția, pentru a reduce anumite dispoziții de panică pe piața valutară. Banca Națională are și capacitatea și obligația să vină și să soluționeze acest gen de probleme. Dar, totuși, problemele fundamentare legate de slăbiciunea monedei naționale nu pot fi depășite prin acțiunea Băncii Naționale, cel puțin, în prezentul format şi cadrul instituțional creat de Parlament prin lege cu referire la activitatea acestei instituții.”

Europa Liberă: Deci, Banca Națională intervine doar în cazul unei cereri excesive speculative și atunci când panica devine deja un sfetnic extrem de prost în împrejurările noastre, în condițiile noastre, așa trebuie să înțelegem? Care poate fi varianta cea mai proastă la care se pot aştepta autorităţile şi oamenii simpli? Unde se va opri această cădere a leului? Dacă pot exista prognoze în acest sens, ce ar trebuie să facă oamenii și autoritățile ca să-și amortizeze cât de cât căderea?

Viorel Gîrbu: „Este un pic speculativă această apreciere. Nu cunoaștem cum va varia moneda națională față de valutele de referință. Cert este că leul se află pe o pantă descendentă și nu este deloc favorizat în această perioadă a anului, de ultimele luni ale anului: noiembrie, decembrie, ianuarie. În Republica Moldova în toți anii, nu doar în anul curent, atestăm la creșterea substanțială a deficitului de cont curent, deficitul de cont curent reprezentând diferență între exporturi și importuri. Moldova importă foarte mult în această perioada a anului, dar nu are capacitatea să exporte, acest lucru a fost mereu. Atunci când se înregistrează această situație, de fapt, acest factor este fundamental și unul de bază care determină deprecierea, scăderea în valoare a monedei naționale și acest lucru, așa sau

Până în ianuarie moneda națională se află într-o situație foarte neplăcută și sub presiuni destul de pronunțate venite din partea importatorilor.

altfel, s-a produs în toți anii și nu are cum să fie diferit în anul curent. Până în ianuarie moneda națională se află într-o situație foarte neplăcută și sub presiuni destul de pronunțate venite din partea importatorilor. Dar cât de mult va cădea moneda națională este foarte greu să estimezi, fiindcă această cădere a monedei naționale, cum spuneam un pic mai devreme, duce la creșterea prețurilor bunurilor de import. Odată crescute prețurile bunurilor de import, unii cetățeni refuză să procure aceste bunuri de import și atunci importatorii încetinesc ritmul de import a bunurilor și, efectiv, cererea din partea importatorilor față de valuta străină se diminuează. Acest lucru înseamnă scăderea calității vieții, scăderea puterii de cumpărare în Republica Moldova, dar, de fapt, e modul obișnuit în care funcționează economia de piață. Atunci când echilibrul nu mai poate fi realizat la valorile precedente, acest echilibru se realizează la valori mai mari. Diminuarea, scăderea în valoare a monedei naționale duce la scăderea puterii de cumpărare şi această putere de cumpărare efectiv stabilizează moneda națională la o anumită valoare. Noi deja suntem destul de mult afectați de deprecierea monedei naționale, din acest motiv, deși există presiuni asupra cursului valutar, aceste presiuni, poate, sunt mai mici, anume datorită faptului că cetățenii nu-și mai permit să procure bunuri în cantitățile pe care le cumpărau până acum. E o situație neplăcută, dar este modul prin care acționează economia de piață și, efectiv, nu putem să facem nimic, decât să suportăm aceste consecințe.”

Europa Liberă: În ce măsură deprecierea monedei naţionale ar putea afecta creditele populaţiei luate în lei? Cum se poate întâmpla, banca poate revizui condițiile?

Viorel Gîrbu: „În măsură directă. Dacă vă referiți la creditele luate în lei, aici nu este nicio incidență, aici deja sunt riscurile băncii și ale ambelor părți. Agentul economic se îndatorează la bancă în baza unui contract care a fost semnat, dar banca nu este afectată, fiindcă nicio bancă comercială care lucrează cu leul, nu este afectată în mod direct, fiindcă aspectul care interesează, din acest punct de vedere, este rata inflației. Atâta timp cât rata de inflație nu este una foarte mare, nu este foarte pronunțată, deprecierea monedei naționale este un factor de creștere a inflației. În Republica Moldova, în prezent, noi atestăm la o inflație în limita propusă, la limita celor 5 % pe care ne propun să le înregistrăm în fiecare an. Din acest punct de vedere, deprecierea monedei naționale momentan nu a produs niciun efect în partea ce ține de creditare în lei moldovenești. Situația este mai dificilă a celor care s-au împrumutat în valuta străină, în euro, în dolari.”

Europa Liberă: Cât de mult acţionează asupra leului picajul rublei ruseşti şi al hrivnei ucrainene? Pentru că omul imediat se uită la rubla rusească și zice: nu poate leul să fie tare când rubla cade, hrivna cade?

Viorel Gîrbu: „Este o acțiune direct venită din partea acestor factori, deprecierea atât a hrivnei, cât și a rublei rusești, nu putea să nu lase efecte în Republica Moldova. Aproximativ 2/3 din comerțul Republicii Moldova revine anume acestor două state. De asemenea, 1/3 din exporturile Republicii Moldova merg către Ucraina și către Federația Rusă și atunci, într-un fel sau altul, deprecierea monedei acestor state a produs un efect similar și în Republica Moldova, însă de o latitudine un pic mai mică. Deci,

Deprecierea leului moldovenesc este mai moderată față de ceea ce atestăm în Ucraina sau Federația Rusă.

deprecierea leului moldovenesc este mai moderată față de ceea ce atestăm în Ucraina sau Federația Rusă. Dar, așa sau altfel, Moldova înregistrează venituri în fluxuri semnificative de ruble rusești, venite din partea lucrătorilor plecați peste hotare în Federația Rusă, aproximativ jumătate din valuta care se vinde pe piața valutară este rublă rusească. În același timp, Moldova importă foarte multe bunuri din Ucraina și deprecierea hrivnei ucrainene face ca bunurile aceste să fie din ce în ce mai ieftine. Situația economică, aici, în Republica Moldova, este una din ce în ce mai precară și acest lucru, iarăși, se soluționează prin deprecierea simultană a monedei naționale, a leului moldovenesc. E un lucru pe care îl întâlnim obișnuit în toate țările lumii, este ceea ce se întâmplă și în Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG