UE menține sancțiunile impuse Rusiei şi nu acceptă alegerile din Doneţk şi Luhansk

Uniunea Europeană nu va recunoaște alegerile prezidențiale și parlamentare care se vor ține în regiunile separatiste Donețk și Luhansk, unde, în schimb, nu vor fi organizate alegerile generale naționale organizate de Kiev duminica următoare.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au anunțat astăzi că sancțiunile împotriva Rusiei vor fi revizuite la sfârșitul acestei luni. Ele rămân deocamdată neschimbate și nu e deloc sigur că vor ușurate pe 28 octombrie, când e prevăzută revizuirea lor.

„Nimeni nu a propus ridicarea sancțiunilor, - a declarat Europei Libere ministrul de externe al Lituaniei, Linas Linkevicius, - iar asta e un lucru bun. Mulți au spus, inclusiv eu, că nu avem nici un motiv să facem asta. deoarece nu au fost întrunite condițiile.”

La întrebarea dacă la sfârşitul lunii vor fi întrunite condiţiile pentru a ridica sancţiunile, Linas Linkevicius a spus:

„Va fi acelaşi lucru. Nu va exista un consens pentru a ridica sancţiunile.”

De la bun început se anunțase că sancțiunile nu sunt menite să fie permanente și că ele vor fi revizuite în funcție de felul în care Rusia respectă sau nu acordul de la Minsk, și anume în primul rând retragerea oricărui sprijin adus separatiștilor și respectarea integrității teritoriale a Ucrainei.

O majoritate a celor 28 de membri ai UE ar dori normalizarea relațiilor cu Rusia, insa cele survenite peste weekend fac improbabila o modificare a statu-quo-ului actual. Astfel, serviciile secrete germane au anunțat că au ajuns la concluzia definitivă că avionul malaiezian din luna iulie a fost doborât de rebelii pro-ruși, în vreme ce Suedia a făcut cunoscut că un submarin rusesc s-ar afla în apele sale teritoriale, probabil avariat.

Kremlinul neagă în continuare că ar fi implicat în Ucraina, în vreme ce ministerul apărării a negat la rândul său că un submarin s-ar afla în apropiere de Stockholm.

La reuniunea miniștrilor de externe de astăzi, chestiunea submarinului rusesc nu a fost discutată, însă toți miniștrii erau informați despre asta și au considerat că planul de pace pentru Ucraina nu a devenit pentru moment o realitate.

Miniștrii au remarcat un oarecare progres minor în câteva puncte ale planului încheiat de Kiev cu separatiștii, însă nu suficient pentru a ridica sancțiunile impuse Moscovei.

Ultimul pachet de sancțiuni au fost decis de europeni la începutul lunii și vizează sectorul energetic, al apărării şi cel financiar. Ele vizează şase mari companii din domeniul apărării şi energiei, precum şi 24 de personalităţi.

Noile sancţiuni interzic finanţarea a trei mari companii ruseşti din domeniul apărării şi a altor trei din sectorul energetic. E vorba de companiile petroliere Rosneft şi Transneft, precum şi filiala petrolieră a Gazprom.

Filiala de gaze a Gazprom nu este însă afectată de sancțiuni, întrucât asta ar dăuna în mod indirect clienților europeni ai Gazprom.

Sancțiunile împotriva Rusiei vor fi așadar menținute câtă vreme situația în Ucraina va rămâne cea actuală. Acordul semnat pe 5 septembrie, la Minsk, de reprezentanți ai guvernului ucrainean si ai separatiștilor prevedea încetarea focului și un schimb de prizonieri. Ulterior, s-a mai decis și crearea unei zone-tampon de 30 de km. Cu toate acestea, ciocnirile continuă și zilnic se înregistrează victime.

Miniștrii au mai pregătit si agenda întâlnirii la vârf ce va avea loc săptămâna aceasta la Bruxelles și au anunțat un plan de combatere a maladiei Ebola.