Linkuri accesibilitate

Curtea Constituțională respinge ideea referendumului la 30 noiembrie


Impedimentele procedurale invocate din start de constituţionalişti le-au jucat festa celor două partide care şi-au dorit referendumul.

Curtea Constituţională a interzis astăzi convocarea unui referendum de schimbare a procedurii de alegere a şefului statului într-o zi cu alegerile parlamentare de peste două luni. Potrivit Curţii, ca să se fi putut convoca plebiscitul dorit de două partide ale coaliţiei, nu şi de democraţi, discuţia actuală ar fi trebuit să aibă loc cu cel puţin jumătate de an mai devreme.

Modalitatea actuală de alegere a preşedintelui a provocat în Republica Moldova numeroase crize politice, motiv din care clasei politice moldoveneşti i s-a dat de înţeles nu o dată că ar face bine s-o modifice. Cum pe cale parlamentară nu s-a putut, singura şansă realistă a rămas cea a plebiscitului. Numai că încercarea lamentabilă din 2010 şi crizele politice ce au urmat au făcut clasa politică să dea uitării subiectul.

Readucerea lui în discuţie acum, cu două luni înainte de alegeri, de către liberal-democraţi, sprijiniţi şi de liberalii reformatori, a stârnit numeroase critici în rândul clasei politice. Primii au reacţionat democraţii.

Dumitru Diacov
Dumitru Diacov

„În primul rând, nu este vinovată cifra de 61 de mandate cu care trebuie să fie votat preşedintele. Este vinovată practica, cultura moldovenească, orgoliile. Eu sunt de acord că acest articol din Constituţie nu este dus până la capăt. Dar noi am avut deja doi preşedinţi aleşi de popor şi am avut conflicte foarte serioase între ei şi Parlament. Dacă modificăm, trebuie să modificăm şi atribuţiile. Cum să revenim la o practică vicioasă? Nu suntem împotriva referendumului, dar nu o dată cu alegerile parlamentare. dacă vor fi concomitent, oamenii nu vor înţelege ce votează,”, spunea recent democratul Dumitru Diacov despre iniţiativa colegilor săi de coaliţie.

Liberalii conduşi de Mihai Ghimpu au criticat şi ei iniţiativa, spunând că, realizând în sfârşit că nu va mai putea deveni premier, Vlad Filat îşi „pavează” calea spre funcţia de şef de stat.

Din tabăra observatorilor, iniţiativa a atras în special încuviinţare. Analistul politic Igor Boţan, bunăoară, o aprecia recent ca o şansă unică pentru soluţionarea problemei alegerii preşedintelui, acum, pe final de mandat şi înainte de un scrutin care ar putea descuraja din nou forţele politice să mai revină la subiect.

Arcadie Barbăroșie
Arcadie Barbăroșie

Iată însă ce spunea despre ideea PLDM şi PLR şi Arcadie Barbăroşie, analistul de la Institutul de Politici Publice: „Dacă Parlamentul nu a fost în stare să rezolve problema respectivă să modifice Constituţia, să întrebăm poporul. Haideţi să folosim această ocazie. Dacă zic constituţionaliştii că se poate, de ce nu? Sau vrem să continuăm să ne mişcăm în acest cerc vicios?”

Punctul în subiect a fost pus totuşi astăzi de Curtea Constituţională. Magistraţii au spus, de fapt, după ce au examinat sesizarea PLDM şi PLR, că plebiscitul ar fi bun pentru a înlătura o dată şi pentru totdeauna o meteahnă din Constituţie, doar că politicienii ar fi trebuit să-l pornească măcar cu jumătate de an mai devreme. Procedural nu e posibil în două luni, crede Curtea. Pentru că ar fi nevoie de cel puţin şase - doar pentru ca decizia să se „coacă” în Parlament după ce ar fi fost votată.

Aşa dar, impedimentele procedurale invocate din start de constituţionalişti le-au jucat festa celor două partide care şi-au dorit referendumul. Oricum, acesta fusese considerat de la bun început „o împuşcătură cu gloanţe false Fostul premier Ion Sturza îl compara, bunăoară, într-un interviu cu Europa Liberă cu o „petardă electorală” ”, în condiţiile în care ar fi existat serioase impedimente legale pentru ca să fi fost desfăşurat aşa cum şi-au propus autorii.

Previous Next

XS
SM
MD
LG