Suportul continuu acordat de Rusia separatiştilor armaţi din Ucraina şi eforturile Ucrainei de a instaura pacea, integritatea şi stabilitatea în țară

FIŞĂ INFORMATIVĂ

Suportul Continuu Acordat de Rusia Separatiştilor Armaţi din Ucraina şi Eforturile Ucrainei de a Instaura Pacea, Integritatea şi Stabilitatea în Ţară

Pe parcursul crizei din Ucraina, scopul Statelor Unite a fost de a sprijini democraţia în Ucraina, pentru ca aceasta să devină o ţară cu o situaţie internă stabilă, integră şi sigură atât politic, cât şi economic, şi care să-şi poată decide singură viitorul. Prin urmare, SUA sprijină dialogul curent dintre ministerele de externe ale Ucrainei, Germaniei, Franţei şi Rusiei menit să ajungă la un numitor comun în vederea încetării definitive a focului de către toate părţile din regiunea Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei, a cărui scop este asigurarea unei păci durabile. Trebuie să menţionăm, totuşi, faptul că scopul nostru final este de a pune definitiv capăt violenţelor și nu doar temporar. Solicităm ca Rusia să înceteze destabilizarea situaţiei din Ucraina şi ocuparea Crimeii, care face parte din teritoriul Ucrainei, şi să le permită tuturor locuitorilor din Ucraina să se reunească, pentru a lua decizii proprii cu privire la viitorul ţării lor prin intermediul unui proces politic democratic.

Preşedintele Ucrainei P. Poroşenko a propus un plan de pace detaliat, care prevede promisiunea de amnistiere a separatiştilor care vor depune armele benevol şi care nu se fac vinovaţi de crime de sânge, descentralizarea puterilor din Ucraina şi apărarea limbii ruse. El a mai adoptat, de asemenea, un ordin de încetare a focului timp de 10 zile din data de 20 iunie, timp acordat pentru identificarea unei soluţii politice, care, din păcate nu a fost recunoscută de separatişti şi de finanţatorii lor ruşi.

Rusia pretinde că doreşte pace în regiune, însă acţiunile sale contravin retoricii promovate. Nu avem dovezi ale faptului că Rusia a încetat să acorde sprijin forţelor separatiste. De fapt, constatăm că Rusia continuă să le furnizeze armament greu, tehnică militară şi să le asigure cu finanţare, şi permite în continuare trecerea liberă a luptătorilor pe teritoriul Ucrainei. Rusia neagă acest fapt, la fel cum neagă şi intervenţia forţelor sale în Crimeea, care ar fi fost dislocate în regiune după aderarea acesteia. Rusia a refuzat să îndemne separatiştii să depună armele şi continuă să mobilizeze trupele de-a lungul hotarului cu Ucraina. Mulţi „lideri” autoproclamaţi din rândul separatiştilor provin din Rusia şi au legătură cu guvernul Rusiei. Toate acestea sunt o dovadă clară a faptului că Rusia continuă politica de destabilizare a situaţiei din estul Ucrainei.

Prezentăm următoarele fapte concrete:

• Rusia continuă să adune cantităţi semnificative de tehnică la un punct de dislocare în sud-vestul Rusiei. Tehnica include modele de tancuri care nu se mai folosesc de trupele armate ale Rusiei, precum şi vehicule blindate, lansatoare de rachete multiple, artilerie, sisteme de apărare antiaeriană. Rusia aproape a dublat numărul de tancuri, de vehicule blindate şi de lansatoare de rachete în acest punct de mobilizare, unde au fost aduse şi sisteme mult mai avansate de apărare antiaeriană.
• Suntem siguri că Moscova îşi mobilizează de la un depozit tancurile care nu mai figurează în inventarul militar activ al Rusiei, pentru a le trimite la acest punct de dislocare.
• Ne îngrijorează faptul că această tehnică va fi transmisă separatiştilor, întrucât suntem de părerea că Rusia le-a livrat deja tancuri şi lansatoare de rachete multiple din acest punct de dislocare.
• Informaţiile disponibile arată că Moscova a transferat recent separatiştilor nişte tancuri şi artilerie din perioada sovietică şi că în week-end mai multe vehicule militare au traversat frontiera.
• Materialele video postate pe reţelele sociale, în care sunt prezente convoiuri militare arată că doar săptămâna trecută Rusia ar fi furnizat militari împreună cu peste douăzeci de vehicule blindate şi unităţi de artilerie şi aproximativ tot atâtea tancuri.
• Materialele video publice, postate la 14 iulie, în care un convoi se deplasează din Lugansk spre Doneţk cu cel puţin cinci tancuri T-64, patru transportoare blindate (TB) BMP-2, lansatoare de rachete multiple BM-21, trei tunuri antitanc, două tunuri antiaeriene ZU 23-2 şi, probabil, un mortier 2B16.
• Un material video filmat în Krasnodon, lângă punctul de frontieră Izvarino, la 11 iulie prezintă două transportoare BTR, două tunuri antitanc şi mai multe camioane pe un drum care duce spre Doneţk.
• Un material video filmat în Doneţk la 11 iulie prezintă un convoi din trei TB BMD-2, două vehicule BMP, un tun autopropulsat 2S9 şi un TB BTR-60.
• În plus, după ce au eliberat week-endul trecut mai multe oraşe ucrainene, oficialii ucraineni au descoperit capturi de arme despre care susţin că ar veni din Rusia, inclusiv proiectile antiaeriene portabile, mine, grenade, produse alimentare finite (MRE), vehicule şi un pod plutitor.
• Forţele ucrainene au descoperit în regiunile pe care le-au eliberat de separatişti, cantităţi mari de alte echipamente şi tehnici furnizate de Rusia, inclusiv acte de însoţire care confirmă originea din Rusia a echipamentului menţionat.
• Există fotografii cu echipamente distruse şi dezactivate ale separatiştilor din estul Ucrainei, care confirmă că o parte din aceste echipamente provine din Rusia.
• Eforturile de recrutare a luptătorilor separatişti se extind în interiorul Rusiei, iar separatiştii caută voluntari cu experienţă care pot manevra arme grele cum sunt tancurile şi sistemele de apărare antiaeriană. Rusia le-a permis oficialilor din „Republica Populară Doneţk” să deschidă un centru de recrutare la Moscova.
• Pilotul ucrainean Nadia Savcenko, care a avut o carieră militară strălucită în armata ucraineană a fost capturată de separatişti la mijlocul lunii iunie. În prezent, aceasta este deţinută într-o închisoare din Voronej, Rusia. Potrivit guvernului Ucrainean, pilotul a fost transferată în Rusia de către separatişti.
• Rusia continuă să disloce independent trupe noi la o distanţă deosebit de aproape de frontiera ucraineană. Dispunem de informaţii că un număr semnificativ de unităţi militare sunt, de asemenea, în proces de dislocare la frontieră.

Eforturile de bună credinţă ale Ucrainei: în încercarea de a unifica ţara, preşedintele Poroşenko a prezentat la 7 iunie un plan de pace detaliat. Planul de pace al preşedintelui Poroşenko prevede amnistierea separatiştilor care vor depune armele de bună voie şi care nu se fac vinovaţi de crime de sânge, garantează crearea unui coridor sigur pentru luptătorii ruşi pentru a se întoarce în Rusia, stabileşte un program de creare a locurilor de muncă pentru locuitorii din regiunile afectate, include oferta de descentralizare şi dialog cu regiunile de est, inclusiv promisiunea desfăşurării alegerilor locale anticipate şi acordă posibilitatea regiunilor în cauză de a decide limba, sărbătorile şi obiceiurile care vor fi respectate în zonă. Preşedintele Poroşenko a mers în întâmpinarea locuitorilor din estul Ucrainei şi urmează să adopte o reformă constituţională care va acorda regiunilor mai multă autoritate în a-şi alege liderii locali şi va proteja limbile vorbite la nivel local.

Preşedintele Poroşenko a emis un ordin unilateral de încetare a focului timp de 7 zile (extins ulterior la zece zile) în data de 20 iunie. El a propus, de asemenea, întâlnirea cu liderii din estul Ucrainei, inclusiv separatişti, în pofida refuzului lor de a se conforma ordinului de încetare a focului şi de a purta negocieri.

Totuşi, Rusia şi reprezentanţii săi din Doneţk şi Lugansk nu au reacţionat la oportunitatea de a încheia pace. La câteva ore după intrarea în vigoare a ordinului de încetare a focului, separatiştii sprijiniţi de Rusia au rănit nouă militari ucraineni. Pe parcursul celor 10 zile de încetare a focului, separatiştii sprijiniţi de Rusia au declanșat mai mult de 100 atacuri asupra forţelor de securitate ucrainene, omorând 28 de militari. Separatiştii continuă să ţină captivi peste 150 de ostatici, majoritatea civili, inclusiv profesori şi jurnalişti. Separatiştii au refuzat toate propunerile guvernului ucrainean de a se întâlni.

Cronologia evenimentelor care au dus la, din timpul şi de după încetarea unilaterală a focului de către forţele Ucrainene arată cum au fost respinse eforturile de bună credinţă ale guvernului ucrainean şi ale liderilor europeni de a media încetarea focului cu Rusia şi cu separatiştii pe care îi sprijină. Rusia, împreună cu separatiştii pe care îi sprijină, au continuat să destabilizez situaţia din Ucraina în perioada de încetare a focului şi continuă această destabilizare până în prezent.

25 mai: Petro Poroşenko, candidatul care a pus accentul, în cadrul platformei sale electorale, pe reconcilierea cu estul ţării şi cu Rusia, este ales cu o majoritate absolută a voturilor din Ucraina.

8-17 iunie: Preşedintele Poroşenko găzduieşte cinci runde de discuţii cu un grup de contact, facilitate de către un reprezentant OSCE, ca urmare a anunţului său de încetare a focului

12 iunie: Poroşenko îl invită la discuţii pe preşedintele Putin.

14 iunie: Discuţiile susţinute de UE cu privire la gazele naturale se încheie cu propunerea finală susţinută de UE: Ucraina acceptă propunerea, însă Rusia o refuză.

19 iunie: Poroşenko se întâlneşte la Kiev cu liderii din estul Ucrainei, inclusiv cu separatiştii.

20 iunie: Poroşenko emite un ordin de încetare a focului pentru şapte zile. Câteva ore mai târziu, nouă militari ucraineni sunt răniţi de separatiştii pro-ruşi, fapt care va fi urmat de peste 100 de atacuri violente în următoarele 10 zile.

23 iunie: Grupul de contact de întâlneşte la Doneţk.

25 iunie: Secretarul general NATO, Rasmussen, remarcă faptul că Rusia „nu dă semne” de respectare a angajamentelor sale internaţionale cu privire la Ucraina.

27 iunie: Ucraina înaintează comisiei de la Veneţia spre revizuire un set de prevederi privind reforma constituţională. Această reformă va permite alegerea directă a guvernatorilor şi le va permite autorităţilor locale să acorde statut special minorităţilor lingvistice din cadrul regiunilor lor.

27 iunie: Extinde încetarea unilaterală a focului pentru alte 72 de ore pentru a mai da o şansă negocierilor grupului de contact OSCE.

28 iunie: Ucraina doboară 2 avioane neidentificate ruseşti care au violat spaţiul aerian în regiunea Lugansk.

30 iunie: Dat fiind refuzul separatiştilor de a renunţa la violenţe în favoarea negocierilor, preşedintele Poroşenko aprobă expirarea termenului de încetare a focului.

3 iulie: Într-o discuţie telefonică cu vice-preşedintele SUA, Joe Biden, preşedintele Poroşenko reiterează faptul că este gata să înceapă negocierile pentru a soluţiona situaţia din regiunile Doneţk şi Lugansk fără condiţii suplimentare.

8 iulie: Preşedintele Poroşenko efectuează o vizită la fostul punct de mobilizare al separatiştilor de la Sloviansk, pentru a se întâlni cu localnicii după ce armata ucraineană a eliberat oraşul de separatiştii ruşi.