Linkuri accesibilitate

Referendumul din Crimeea – ecouri la Tiraspol și Comrat


La Tiraspol, Lenin și drapele transnistrene
La Tiraspol, Lenin și drapele transnistrene

Între timp, la Chişinău s-a înmulţit apelurile pentru recuperarea „pământurilor istorice” aflate acum în componenţa Ucrainei.


Poate că referendumurile din autonomia găgăuză, de la începutul lunii trecute, ar putea fi considerate voturile care au creat un precedent pentru referendumul din Crimeea. Dar impactul internaţional al celui din urmă va fi incomparabil mai mare. Cum s-a reacţionat în Transnistria şi regiunea găgăuză?


Liderii politici din ambele regiuni nu se grăbesc să comenteze rezultatele referendumului separatist din peninsula Crimeea. Anticipând reacţia Tiraspolului, fostul responsabil de relaţiile externe ale regiunii transnistrene, Vladimir Iastrebceak, sugerează o aprobare a plebiscitului din Crimeea, mai ales că în 2006, în regiune, a avut loc un referendum similar, rezultatele căruia a arătat că majoritatea oamenilor sprijină independenţa regiunii faţă de Moldova şi aderarea la Federaţia Rusă:

„O asemenea situaţie demonstrează, încă o dată, că doar principiul referendumului poate fi cheia rezolvării problemelor contradictorii. Deci, în primul rând, trebuie să se ţină cont de dorinţa oamenilor care locuiesc pe un anumit teritoriu, care sunt singurii în drept să-şi determine viitorul. Noi vedem că şi în cazul Crimeii principiul referendumului a funcţionat. Urmează ca Ucraina, Crimeea şi Federaţia Rusă să găsească căi de compromis pentru ca toate întrebările care ar putea apărea pe viitor să fie rezolvate pe cale paşnică, cum s-a întâmplat până acum”.

Nici în Găgăuzia, liderii politici nu se grăbesc să se expună asupra rezultatelor referendumului de duminică. În schimb, observă analistul politic Veaceslav Crăciun, o parte din populaţie ar susţine alipirea la Federaţia Rusă a peninsulei Crimeea, mai ales că la începutul lunii februarie în autonomie a avut loc un referendum, considerat ilegal la Chişinău, în care majoritatea celor care s-au prezentat la urnele de vot şi-au exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Vamală cu Rusia, Belarus şi Kazahstan:

„Sâmbătă, în ajunul referendumului din Crimeea, a avut loc un miting în sprijinul plebiscitului. În stradă au ieşit câteva sute de oameni. Autorităţile locale însă sunt într-o situaţie delicată: pe de o parte, evită să aprobe sau, din contra, să dezaprobe rezultatele referendumului, pentru a nu intra într-un conflict cu conducerea Republicii Moldova care, de fapt, este în drept să se expună faţă de acest referendum. Pe de altă parte, autorităţile găgăuze trebuie să ţină cont de influenţa Rusiei în Crimeea, deci pentru a menţine constructive relaţiile dintre Găgăuzia şi Federaţia Rusă, urmează să se abţină de la declaraţii contradictorii.”

Odată cu începerea crizei politice în Ucraina, la Chişinău s-a înmulţit şi numărul celor care cred că pentru autorităţile moldovene ar fi momentul potrivit să-şi revendice pământurile aflate acum în componenţa statului vecin. Bunăoară, săptămâna trecută, un grup de tineri care își spun „Generația Tânără” îndemna Chişinăul să recupereze teritoriul dintre Cetatea Albă și Reni, fosta regiune Bugeac sau, cum i se mai spune, Basarabia istorică şi fosta Bucovină, regiunea Cernăuţi, teritorii care în urma Pactului Ribbentrop-Molotov au fost preluate de URSS. Un îndemn similar a lansat şi socialistul Igor Dodon pe una din reţelele de socializare. În opinia expertului Institutului „Viitorul”, Eduard Ţugui, asemenea comentarii sunt nu doar improprii, dar şi periculoase:

„Prin aceste declaraţii dăunătoare cei care le fac dau dovadă, din punctul meu de vedere, de o mare laşitate. Chiar dacă noi cu Ucraina am avut o dispută nu neapărat cordială în ultimii 22 de ani, dar sunt vecinii noştri şi sunt în mare pericol. Ultimul lucrul pe care l-ar putea face astăzi Republica Moldova este să intervină pe la spate, să facă jocurile Federaţiei Ruse pe seama ucrainenilor care, şi aşa, au de confruntat a două putere militară a lumii.”

Între timp, Ucraina şi-a intensificat controlul la hotarul dintre Republica Moldova şi Ucraina, pe segmentul transnistrean. Într-o scrisoare adresată liderilor din stânga Nistrului, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov a motivat decizia prin prevenirea „unor potenţiale provocări” or, potrivit informaţiilor deţinute de partea ucraineană, în stânga Nistrului s-ar recruta activişti care să participe la destabilizarea situaţiei în regiunea Odesa.
Previous Next

XS
SM
MD
LG