Tot mai multe voci au început să protesteze contra campaniei generalizate împotriva fumatului, întrucât ar constitui o inacceptabila intruziune a statului in ceea ce nu-l priveste. Mai peste tot, legile interzic fumatul, uneori chiar si in baruri si cafenele, ca sa nu mai vorbim de restaurante sau la locul de munca.
In UE, doar în România și Bulgaria se mai poate fuma în locuri în care se mănâncă. Chiar și multi nefumatori consideră ca in urma acestei aseptizari o cafenea frantuzeasca sau italiana nu mai are farmecul de dinainte. Prin cartierele de afaceri vezi in plina iarna, pe trotuar, grupuri de agenti bursieri rebegiti, iesiti cateva minute sa fumeze rapid, pentru ca nicaieri, in imobilele de birouri, nu mai exista spatii pentru fumatori.
Interzicerea publicitatii stradale pentru tigari a determinat marile firme, cum sunt Marlboro (altfel zis Philip Morris) sau Camel, sa lanseze o serie de produse secundare, blugi, pantofi sau ceasuri, care le servesc pentru reclama. Asa se face ca numele acestor marci de tigari sunt afisate in continuare, insa ca fabricanti de imbracaminte sport.
Au trecut ani de zile de cand pe pachetele de tigari e trecut procentul de nicotina si se avertizeaza ca fumatul e daunator pentru sanatate si ca poate produce cancer. In unele țări occidentale din UE se merge si mai departe si se imprima pe pachetul de tigari fotografii de plamani cancerosi. Se vede însă că lobbyul tutunului e mai puțin influent decat cel al alcoolului, pentru că Parlamentul European a respins deja propunerea de a se lipi pe sticlele de alcool fotografia unui ficat cu ciroza.
Așa încât, marile firme fabricante de tigari si-au recreat o piata importanta in Europa de est si fosta URSS. Pentru a vinde tigari, se folosesc tehnici comerciale absolut interzise in occident. Se distribuie, de pilda, mostre gratuite de tigari, pentru a stimula consumul. Sînt plătiți politicieni, știindu-se că în Europa de est fumatul este in continuare acceptat social, e considerat viril, și că o majoritate a populatiei fumează.
In Cehia, de pildă, răposatul Vaclav Havel era de altfel cu totul împotriva interzicerii țigării în locuri publice. Havel s-a lasat odinioara filmat in timp ce fuma impreuna cu ministrul sanatatii exact inainte de operatia prin care doctorii i-au scos o tumoare si un plaman. Havel ajunsese in acel hal din pricina fumatului, dar, ca un bărbat, trăgea o țigară înainte de operație.
------------
Republica Moldova mai are şi acum o legislaţie ce reglementează relaţia statului cu tutunul aproape exclusiv de pe poziţiile promovării şi susţinerii industriei în detrimentul sănătăţii publice, este părerea mai multor experţi, printre ei a juristului Iurii Cuza, unul dintre autorii noii legi „anti-tutun”. Noul proiect este gândit ca să încline balanţa în favoarea sănătăţii publice şi vine cu un set de măsuri considerate a fi oarecum „revoluţionare” pentru societatea moldovenească, cum ar fi interzicerea fumatului în orice loc public, începând cu staţia de aşteptare a transportului până la discotecă, interzicerea oricărei forme de publicitate a acestui produs, scoaterea de pe rafturile aflate la vedere a ţigărilor chiar şi din buticurile special amenajate pentru vânzarea tutunului, precum şi interzicerea unor astfel de trucuri la care a apelat industria pentru a îngroşa rândul fumătorilor, cum ar fi ţigările slim, light sau cu arome.
„Noi nu luptăm cu fumătorii. Noi luptăm pentru protecţia sănătăţii populaţiei, pentru protecţia populaţiei în spaţii publice,” ne-a spus adjuncta ministrului sănătăţii, Svetlana Cotelea, comentând nevoia unor astfel de măsuri.
La sfârşitul anului trecut guvernul i-a surprins pe cei mai sceptici dintre observatori care preziceau un eşec aproape sigur al acestor politici votând fără rezerve documentul, iar premierul Iurie Leancă şi-a felicitat triumfător colegii cu aprobarea normelor restrictive. Ulterior, premierul s-a produs şi într-un spot social în care îndemna cetăţenii să renunţe la fumat. Pe drum, însă, spre Parlament, legea s-a ciocnit de o rezistenţă acerbă din partea Ministerului Finanţelor. Într-un aviz expediat instituţiilor responsabile de redactarea documentului, instituţia a insistat asupra refacerii importante a proiectului. Sprijinitorii legii au observat imediat că, stilistic, observaţiile Ministerului Finanţelor şi cele ale industriei tutunului sunt foarte asemănătoare, pe alocuri identice. Presa a pretins ulterior că cel care le-ar fi scris pe ambele ar fi un fost angajat al acestui minister, acum membru al echipei uneia din celei mai importante companii de tutun, încât să se constate într-un final un vădit conflict de interese ce ar fi trebuit să fie investigat de organele competente.
Cu toate dificultăţile, legea a ieşit totuşi fără schimbări principiale din Executiv şi se află acum pe masa deputaţilor. Episodul cu avizele negative aproape identice ale unei instituţii de stat şi alteia comerciale i-au făcut totuşi pe mulţi sprijinitori ai legii, printre ei Ghenadie Ţurcanu, expert în politici de sănătate, să trateze cu reserve şansele proiectului.
Solicitaţi de noi, mai mulţi deputaţi din diferite grupuri parlamentare ne-au dat asigurări că puţini vor fi cei care se vor încumeta să atenteze la o lege atât de importantă pentru sănătatea populaţiei.
