Două diplomate de rang înalt din Uniunea Europeană și Statele Unite încearcă să medieze săptămâna aceasta la Kiev un acord între putere și opoziție pentru instalarea unui nou guvern, la peste două luni de proteste antiguvernamentale, uneori violente, față de decizia președintelui Victor Ianukovici de a opri integrarea europeană a Ucrainei.
În Ucraina, sosește în această seară șefa politicii externe și de securitate europene, Catherine Ashton pentru convorbiri cu puterea și opoziția. Ea revine la Kiev, la câteva zile după ce a anunțat că Uniunea Europeană și Statele Unite pregătesc un pachet de ajutoare financiare pentru stabilizarea Ucrainei.
Mâine lui Ashton i se va alătura și adjuncta secretarului de stat din Statele Unite, Victoria Nuland.
Diplomata americană spune într-un comunicat că se va întâlni la Kiev cu oficiali guvernamentali, liderii opoziției, ai societății civile și mediului de afaceri, pentru „a încuraja un acord pentru un nou guvern și un plan de acțiuni care să poată repune Ucraina pe calea îndeplinirii aspirațiilor poporului ucrainean pentru democrație, respectul pentru drepturile omului, integrarea europeană și creșterea economică”.
Inițiativa diplomatică europeano-americană este dublată la Kiev de o nouă ofensivă politică a opoziției împotriva președintelui Victor Ianukovici. Opoziția cere să se revină la Constituția veche din 2004, pentru a micșora împuternicirile președintelui.
În debutul ședinței de astăzi a parlamentului ucrainean, unul din liderii opoziției Vitali Kliciko a spus că este singura cale către ieșirea din criză.
„Sunt convins că dacă nu facem asta, societatea o să explodeze. Îi vom vedea furia revărsată în stradă. De aceea vă îndemn pe toți: să urmăm o cale civilizată, să oprim dictatura, să revenim la constituția care făcea ca deputații parlamentului să fie cei care iau deciziile și nu doar care apasă butoanele de vot”.
Oleksandr Efremov care conduce fracțiunea parlamentară a Partidului Regiunilor al președintelui Ianukovici a părut să adopte o poziție conciliantă, dar a respins cererea:
„Așa ajungem în impas. De aceea, le propun tuturor să ne uităm supărările, victoriile și înfrângerile, carierele noastre și să ne unim eforturile ca să elaborăm o strategie pentru ieșirea din situația creată”.
Efremov a adăugat că președintele Ianukovici a făcut deja destule concesii, acceptând săptămâna trecută demisia guvernului, anularea restricțiilor împotriva demonstrațiilor și amnistierea condiționată a protestatarilor arestați.
Opoziția spune că e prea puțin, cerând mai departe, ca după revenirea la constituția veche, să se organizare alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate.
La Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a șefei politicii externe și de securitate europene, Maja Kocijancic a fost solicitată de jurnaliști să comenteze posibilitatea anticipatelor în Ucraina:
„Ceea ce am spus mereu este că trebuie să vedem o soluție politică și, desigur, sunt elemente clare pe care această soluție trebuie să le conțină. Am vorbit despre alegeri care trebuie să fie libere și corecte. Dar cât privește data la care să aibă loc, este un lucru pe care ucrainenii trebuie să-l decidă.”
Ucraina este blocată de peste două luni de protestele declanșate de decizia din noiembrie a președintelui Ianukovici să nu mai semneze îndelung negociatul acord de asociere cu Uniunea Europeană și să aleagă calea refacerii relațiilor strânse cu Rusia, care îmbie Kievul în Uniunea Vamală eurasiatică.
Ianukovici a obținut între timp de la Moscova ieftinirea gazelor rusești cu o treime și promisiunea unor împrumuturi salvatoare pentru economia ucraineană de 15 miliarde de dolari, dintre care au fost plătite deja 3 miliarde.
Duminică, în urma convorbirilor cu opoziția ucraineană în marginea Conferinței de Securitate de la Muenchen, Catherine Ashton spunea că Uniunea Europeană și Statele Unite pregătesc și ele un amplu plan de ajutoare pentru Ucraina, care să sprijine un guvern interimar să facă reforme politice și economice, până la următoarele alegeri. Oficiala europeană a mai spus că pachetul ajutoarelor „nu va fi mic”, că poate fi compus nu doar din bani, ci și din garanții occidentale pentru investitori și că Ucrainei nu i se va cere să încheie vreun acord pe termen lung cu Fondul Monetar Internațional.
Astăzi, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a spus și el că Bruxelles-ul examinează asemenea ajutoare. Dar a insistat că Uniunea Europeană nu intră într-o „competiție cu cine plătește mai mult pentru o semnătură din Ucraina”.