Analistul politic Nicolae Negru publică în „Ziarul Naţional” un comentariu intitulat „Revoluția kaput” în care justifică partidele aflate la guvernare pentru organizarea, duminică, a mitingului Pro-Europa şi explică de ce a participat personal la acest eveniment. Este europenește pentru orice partid, fie aflat în opoziție, fie la guvernare, să ceară sprijinul cetățenilor în momentele cruciale ale istoriei, crede autorul. Aşa a făcut nu demult Partidul Popular Conservator, aflat la guvernare în Spania, faţă în faţă cu un pericol eminent al pierderii unei părți din teritoriu.
Explicaţia jurnalistului pentru participarea sa la acţiunea de duminică este „războiul economic” declarat Moldovei de Federaţia Rusă, pentru a o face să renunţe la cursul european, dar şi faptul că una din consecințele zilei de 3 noiembrie e - aşa cum crede Negru – sfârşitul simbolic al „revoluției” comuniste.
Surprins de amploare mitingului se declară istoricul Igor Caşu în „Adevărul”. Unii au contestat metodele folosite pentru a mobiliza un număr atât de mare de oameni din toate colţurile republicii, scrie el şi continuă: să admitem că s-a apelat şi la strategii de mobilizare nu tocmai europeneşti. Dar atâţia oameni nu puteau fi aduşi la Chişinău cu forţa, prin mijloace coercitive, conchide Caşu.
Un alt articol amplu din „Adevărul”vorbeşte despre ce au însemnat pentru Moldova cei patru ani de Parteneriat Estic. Bani, încurajare, vizibilitate, implicarea oficialilor europeni în reglementarea conflictului transnistrean - scrie Virginia Dumitraş, autoarea articolului. Parafarea de la Vilnius şi eventual semnarea în 2014 a Acordului de Asociere vor schimba esenţial relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, sunt de părere experţi citaţi de publicaţie. Practic, vor urma cinci ani de graţie, negociaţi de Chişinău, în care Moldova va avea acces deplin la piaţa UE şi, pe de altă parte, produsele europene vor intra cu tarife vamale în Moldova. Companiile din Moldova vor fi protejate de concurenţa europeană. Va fi o perioadă, care va trebui fructificată la maxim, mai sunt de părere experţii.
Semnificaţiile mitingului Pro-Europa din 3 noiembrie sunt analizate şi într-un articol din „Kommersant.md”. „Autorităţile au organizat manifestaţia ca să demonstreze că mişcarea lor spre Occident este sprijinită de majoritatea populaţiei, iar Estul exprimat de Uniunea vamală este necesar doar unei minorităţi în frunte cu partidul comunist. Experţii, însă, consideră că, la 3 noiembrie, puterea a rezolvat numai o parte din probleme, ce ţin în cea mai mare parte de imagine”, se menţionează în articol.
Portalul „Omega”, afiliat opoziţiei comuniste, scrie că „PLDM şi PDM traversează o perioadă a unor mari scandaluri între lideri cauzate de „împărţirea laurilor” pentru conducere. Portalul face referire la surse din aceste partide potrivit cărora un indiciu al acestor scandaluri ar fi faptul că la mitingul din 3 noiembrie speakerul Igor Corman şi premierul Iurie Leancă n-ar fi fost admişi în mod premeditat să ţină discursuri alături de liderii de partid.
În „Timpul” Constantin Tănase susţine că, „dacă mitingul de duminică, nu a fost un eşec pe nota zece, […] nu a fost nicio victorie pe nota zece”. În abordarea sa critică, dl Tănase recunoaşte că „organizatorii au reuşit să mobilizeze multă lume, fie şi prin accesarea tradiţionalelor pârghii administrative”. „Celelalte însă au fost aşa cum le-au conceput organizatorii: vorbitori aleşi pe sprânceană - patru politicieni (Timofti, Lupu, Filat, Hadârcă), trei cadre din învăţământ, doi primari, un muzeograf, un scriitor, o studentă. Nu i s-a oferit cuvântul niciunui ţăran, om de afaceri, pensionar... Evident, nu a fost admis la microfon niciun cetăţean decepţionat de actuala guvernare care ar fi prezentat şi alt punct de vedere”, notează dl Tănase.
.
Într-un articol din „Jurnal de Chişinău” Mircea V. Ciobanu analizează documentul „Educaţia-2020. Strategia sectorială de dezvoltare pentru anii 2014-2020”, publicat de Ministerul Educaţiei. Autorul se declară mulţumit de intenţiile Ministerului, doar că documentul ar mai trebui simplificat, stabilindu-se câteva priorităţi şi direcţii strategice. Necesare şi reale. Suficient de precis expuse.
