„Pînă în ultimele zile ale vieţii sale, a demonstrat că a fost un om cu o atitudine fermă, puternic şi cu frica lui Dumnezeu”. Această propoziţie se poate citi într-un necrolog semnat de un colaborator apropiat al lui Gerhard Frey, decedat săptămîna trecută în localitatea Gräfelfing, lîngă München.
Multimilionarul Gerhard Frey, născut în anul 1933, a fost una din cele mai influente figuri ale scenei extremiste de dreapta din Germania.
În 1951, a început să publice articole cu tentă naţionalistă în ziarul „Deutsche Soldatenzeitung” pe care l-a preluat în
Săptămînalul - care apare şi astăzi - a răspîndit de-a lungul anilor nenumărate articole cu tentă conspiraţionistă, făcînd o agitaţie xenofobă şi antisemită, anti-americană şi anti-israeliană. Gazeta şi o mulţime de cărţi publicate de editura lui Frey s-au pronunţat contra integrării europene şi contra NATO, au bagatelizat Holocaustul şi au pledat împotriva reconcilierii Germaniei cu Polonia şi Cehoslovacia, au elogiat SS-ul şi Wehrmacht-ul (formaţiunile militare ale lui Hitler).
În articole dedicate unor teme externe, ziarul s-a ocupat de foştii aliaţi ai lui Hitler, lăudîndu-l, de pildă, pe dictatorul român Ion Antonescu. În 2004, săptămînalul susţinea că după Germania i-a venit rîndul României să fie „stoarsă” de către evrei. Aceştia, insinua ziarul, îl acuză pe nedrept pe Antonescu de implicare în Holocaustul („Wird jetzt Rumänien zur Kasse gebeten? Holocaust-Kommission erhebt schwere Anschuldigungen“, în: National-Zeitung, Nr. 49/26.11.2004, p. 5.)
În urma unor disensiuni cu Partidul Naţional-Democrat (NPD) – o formaţiune extremistă de dreapta – care a refuzat să-i ofere un loc pe listele de candidaţi la alegerile din 1969, Frey s-a decis să-şi creeze propria grupare politică.
În 1971, el a fondat, cu sprijinul colaboratorilor ziarului său, mai întîi asociaţia şi apoi partidul „Uniunea Populară Germană” (DVU). Partidul niciodată nu a reuşit să intre în parlamentul federal, dar a fost prezent în cîteva parlamente regionale (de land). Cel mai răsunător succes l-a avut în 1998 în landul estic Saxonia Anhaltină, unde a obţinut peste 12 la sută din voturi.
În 2010, DVU a fuzionat cu Partidul Naţional-Democrat (NPD). Ziarul lui Frey a continuat să apară ca organ de presă autonom. De-a lungul anilor, Frey a întreţinut contacte cu publicişti revizionişti ca, de pildă, negaţionistul britanic David Irving, dar şi cu reprezentanţi ai altor grupări radicale de dreapta, ca Vlaams Belang din Belgia, Frontul Naţional din Franţa sau Partidul Liberal-Democrat (Либерально-Демократическая Партия России - ЛДПР) al extremistului rus, Vladimir Jirinovski.
