Descentralizarea puterii. Strategii de stat... la firul ierbii

Primarii din ţară speră că noua Strategie de Consolidare a Administraţiei Publice Locale le va oferi mai multă libertate de acţiune. Dar deocamdată, aşa cum spun ei, nu există suficientă cooperare între puterea centrală şi cea locală. Lipsesc şi mecanismele de implementare a cadrului legal, dar se mai face simţită şi lipsa puterii de decizie a celor care au fost aleşi în fruntea comunităţilor. Cum e percepută această descentralizare în Moldova profundă?

Descentralizarea este aşteptată cu sufletul la gură de şefii autorităţilor locale. Ei sugerează că, dacă descentralizarea nu se va face mai repede, în timpul acestei guvernări, care a ajuns la putere şi cu sprijinul celor care provin din administraţiile publice locale, această reformă nu mai are şanse să se facă prea curând. Este şi părerea primarului de Edineţ, Constantin Cojocaru.

Constantin Cojocaru: „Nu poţi vorbi că faci paşi concreţi în contextul integrării în Uniunea Europeană, dacă, în primul rând, nu ţii la naţional. Nu poţi să spui că ţii la naţional, dacă, în primul rând, nu porneşti de la local. De aceea ar fi bine să începem orice tip de reforme, în primul rând, de la readucerea la normalitate a comunităţilor, ca mai apoi să vorbim de alte integrări. Scopul centralizării este mai mult unul teoretic decât practic, după mine primar de Edineţ. Spun lucrurile acestea, întrucât la Edineţ centralizarea merge mai mult în contextul învăţământului, dar nu atât la nivel de centralizare, cât la nivelul de o centralizare a administraţiei publice locale de nivelul doi. A trece o instituţie dintr-o subordine în alta şi a te limita la acest lucru nu înseamnă descentralizare. Descentralizarea trebuie să vină în toate domeniile, şi în învăţământ, pornind de la un concept şi de la o strategie.”

Europa Liberă: S-a elaborat Strategia, s-a adoptat de către Parlament. Deputaţii au pretenţia să spună că e un document foarte şi foarte bun, care vă dezleagă mâinile.

Constantin Cojocaru: „În mare parte, sunt de acord că banii prevăzuţi pentru instituţiile de învăţământ sunt ceva mai mulţi decât au fost. Banii dezleagă mâinile instituţiei de învăţământ ca entitate, dar nu există un concept clar pe verticală, pentru că fiecare o înţelege în felul lui. La Edineţ, bunăoară, descentralizarea este înţeleasă sub aspectul, pur şi simplu, al trecerii de la balanţa APL-1, la balanţa APL-2.”

Europa Liberă: De la nivelul unu la nivelul doi.

Constantin Cojocaru: „În situaţia în care Alianţa din consiliul raional, pentru a da oamenii afară, desfiinţează diferite structuri, la prima vedere, pentru a le comasa, dar dincolo de aceasta se ascunde scopul a-şi aranja oamenii, persoane parcă noi, dar departe de a fi lucrat în sistem. Plus, pentru că eu vorbesc de descentralizare la nivel de învăţământ, instituţiile de învăţământ, fiind sub auspiciul primarilor, adică administraţiilor publice de nivelul întâi, fiecare primar îşi bătea capul, în primul rând, de şcoala din localitate, să aibă grijă de această instituţie. În prezent ea se duce pe val, fără ca cineva să aibă grijă. Edineţul are 6 instituţii de învăţământ. La moment, acestea se debranşează de la energia termică, se debranşează de la porţiuni de electricitate, numai ca să nu fie încălzite, ca să mai economisească nişte surse. Aceasta nu înseamnă descentralizare.”

Europa Liberă: Domnule primar, în campanie electorală, dumneavoastră aţi venit în faţa alegătorului cu mai multe promisiuni.

Constantin Cojocaru: „Da.”

Europa Liberă: Multe dintre ele ţin de infrastructura comunităţii. Pe cât de uşor vă este să onoraţi promisiunile făcute în timpul alegerilor?

Constantin Cojocaru: „În mare parte, infrastructura Edineţului se modică. E greu, dar noi ne descurcăm cu banii noştri. Primarul trebuie să fie tot timpul în căutare, în căutarea ideilor noi, în căutarea noilor finanţatori. Ne descurcăm, dar cu banii proprii la sigur că ne este foarte greu.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă mai doriţi un alt mandat, din moment ce enunţaţi atâtea probleme?

Constantin Cojocaru: „În situaţia în care comunitatea pe care o reprezint rămâne a f importantă şi când ai o ambiţie, în contextul afirmării şi realizării unor lucruri pentru comunităţile pe care le reprezinţi, aş spune da. În situaţia în care, după 14 decembrie, intrăm în alegeri locale din nou, se desfiinţează consiliul orăşenesc, pentru că la şedinţă nu se prezintă 2 fracţiuni din cele care au format alianţa majoritară, care sunt în opoziţie faţă de primar – fiind majoritari, sunt în opoziţie faţă de primar – aş spune că mai mult nu.

Este bine pentru Alianţa de la guvernare la nivel de centru că au încercat să-şi adune forţele, cu toate disensiunile care sunt, încercă să caute posibilităţi de integrare în comunitatea europeană. Este rău la nivel local că alianţele se formează foarte haotic. Dacă la centru acestea sunt formate din nişte partide, aceleaşi partide în coaliţie la nivel local fac cu totul alte tipuri de alianţă. Iar asemenea lucruri nu au decât să dezbine şi să compromită adeseori ideea unei alianţe sigure. Este un neajuns mare al Alianţei faptul că a politizat la maximum sistemul pe verticală, de sus în jos.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă o politizare excesivă din partea guvernării?

Constantin Cojocaru: „Eu vorbesc de guvernare nu numai la nivel de centru, vorbesc de guvernare şi la nivel local. Astăzi se dau oameni foarte competenţi afară din serviciu, ca să fie angajaţi adeseori oameni care nu au nimic cu sistemele.”

Europa Liberă: Doar pentru că sunt reprezentanţi ai unor partide?

Constantin Cojocaru: „Numai ca să fie reprezentaţii unui partid. Oamenii care sunt adevăraţi profesionişti trebuie să fie preţuiţi de orişicare guvernare. Ceea ce astăzi este o problemă pentru Alianţa pe care o reprezint, din păcate, şi eu.”

Europa Liberă: De ce ziceţi „din păcate”?

Constantin Cojocaru: „Zic „din păcate”, pentru că la nivel local Alianţa cea de centru nu are aceeaşi structuri şi în localitatea pe care o reprezint.”

Europa Liberă: Anul 2013 poate să ajungă anul descentralizării puterii?

Constantin Cojocaru: „Nu cred că va fi anul descentralizării puterii, pentru că descentralizarea nu însemnă numai a trece de la o balanţă la alta anumite structuri, anumite clădiri. Deci, peştele se spune că de la cap se strică. Multe, foarte multe lucruri trebuie să pornească de sus sub aspectul financiar, povara problemelor locale îşi lasă amprenta. În următoarele 2-3 luni, Edineţul trebuie să intre în vâltoarea alegerilor anticipate locale. Şi de aceea trăiesc cu aceste probleme.”

*

Primarul satului Cioreşti din raionul Nisporeni, Valeriu Guţu, aşteaptă ca descentralizarea să sporească eficienţa administraţiei publice locale în soluţionarea problemelor comunităţii. El spune că ar fi bine să se găsească consens în implementarea reformei de descentralizare.

Valeriu Guţu: „ Avem nevoie foarte mult de această descentralizare, fiindcă, conform prevederilor legislaţiei, avem foarte multe competenţe, atribuţii. Dar aceste competenţe şi atribuţii nu sunt urmate de acoperire financiară. Ca să fie mai aproape serviciile de cetăţean, nu întotdeauna putem să rezolvăm problemele cetăţeanului, de exemplu, cum ar fi cele ale păturilor social-vulnerabile, care au nevoie de ajutor şi de susţinerea noastră. Sunt foarte multe carenţe şi impedimente în legislaţie.”

Europa Liberă: La Cioreşti câţi bătrâni aţi avea?

Valeriu Guţu: „ Noi la Cioreşti avem 700 de bătrâni, oameni care sunt la pensie şi cu dizabilităţi, din totalul de 4600 de locuitori.”

Europa Liberă: Vorbeaţi despre imperfecţiunea normei legale.

Valeriu Guţu: „ Vorbeam, că de exemplu, lucrătorii sociali sunt angajaţi la nivelul doi, la nivel de raion. Dar la nivel local, noi nu avem niciun fel de pârghii, nici administrative, nici financiare asupra persoanelor respective. De multe ori este o situaţie de conflict dintre primar şi asistenţii sociali, dar, pe de altă parte, noi avem atribuţii. Trebuie să rezolvăm problemele cetăţeanului, problemele de asistenţă socială. Şi noi nu avem nici finanţe, nici pârghii administrative. De exemplu, în domeniul respectiv, descentralizarea o văd aşa: că serviciile primare de asistenţă socială, angajarea asistentului social, angajarea lucrătorului social şi toate serviciile primare de ajutor social să fie la primării, iar celelalte servicii specializate să fie la nivelul doi. Şi să se subordoneze metodologic nivelului doi, adică cum unde pot fi instruiţi ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Bugetul pentru anul 2013 l-aţi adoptat?

Valeriu Guţu: „ Bugetul pentru anul 2013 urmează să-l adoptăm săptămâna viitoare. Comparativ cu anul precedent este mult mai mic. Până la urmă, s-a văzut că regele este gol, că, de fapt, sistemul acesta de finanţe nu corespunde cerinţelor timpului, fiindcă după anul nou şcolile vor trece la nivelul doi. Respectiv, bugetul cel mai mare era pe aceste instituţii. Se mai vorbeşte că vor trece la nivelul doi şi grădiniţele de copii. Atunci primăria, dacă va merge pe această formulă de finanţare, dar ştiu că se intenţionează, conform Strategiei de Descentralizare, să se facă modificarea Legii privind finanţele publice locale şi atunci altfel vor fi finanţate şi altfel vor veni mijloacele financiare. Vom fi şi noi motivaţi să acumulăm venituri, fiindcă actualmente se primeşte aşa, dacă noi acum cu sistemul financiar actual, dacă noi acumulăm....”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră acumulaţi taxele locale, impozite.

Valeriu Guţu: „ Noi, dacă acumulăm impozite şi taxe locale, şi le mărim, după sistemul actual financiar, nu suntem cointeresaţi, de aceea că ni se micşorează transferurile. Şi atunci nu are rost să te cerţi cu agentul economic, să-ţi faci rău cu dânsul, dacă îţi micşorează transferul de la centru.”

Europa Liberă: Dacă banul nu rămâne la Cioreşti.

Valeriu Guţu: „ Dacă banul nu rămâne la Cioreşti, aceasta este. Va fi foarte bine, se şi urmăreşte scopul ca să fie foarte bine structurat care impozite rămân şi transferurile să fie făcute după destinaţie, pe învăţământ, pe alte domenii, dar mijloacele pe care noi le acumulăm din teritoriu şi transferurile să nu depindă de veniturile pe care noi le acumulăm. Cu cât mai mult vom acumula venituri, cu atât mai mult vom avea bani în buget, cu atât vom putea ţine piept, rezolva problemele cetăţenilor. ”

Europa Liberă: Până la urmă, satul ar trebui să câştige de pe urma descentralizării?

Valeriu Guţu: „Nu putem să spunem dacă vor câştiga toate localităţile. Depinde de foarte mulţi factori.”

Europa Liberă: Cioreştiul are de câştigat de pe urma descentralizării?

Valeriu Guţu: „ Cioreştiul, da. Cioreştiul va câştiga. În primul rând, după noua formulă de finanţare, vor câştiga localităţile mari. Dar Cioreştiul este relativ mare. Are 4600 de locuitori şi vor fi localităţi perdante, undeva circa 270 de localităţi, după câte ştiu eu din Republica Moldova, care au foarte puţini locuitori. Fiindcă formula de finanţare va ţine cont şi de teritoriul, de suprafaţa şi de numărul de cetăţeni. De aceea, eu consider că Cioreştiul va avea de câştigat. Mai depinde şi de capacităţile care sunt la nivel local, de felul cum este făcută administrarea şi de voinţa politică a teritoriului şi a guvernării şi, în general, a tuturor.”

*

Potrivit primăriţei de Selement, Tatiana Badan preşedinta Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, este important ca această reformă de descentralizare să fie mai puţin dureroasă şi cu mai puţine costuri sociale pentru populaţie.

Tatiana Badan: „CALM-ul s-a implicat foarte mult în această descentralizare şi consolidare a autonomiei locale. Nu este uşor. Este necesară o autonomie pentru autorităţile locale. Da, sunt necesare şi responsabilităţile. Noi suntem gata. Noi, autorităţile publice locale, pentru că avem această responsabilitate înaintată de alegătorii noştri. Dar nu avem libertatea prin lege, nu avem acea oportunitate şi posibilitate de a realiza mai multe servicii pentru cetăţenii noştri.”

Europa Liberă: Dar cum să înţelegem? Dumneavoastră, cei de jos, primarii, autorităţile publice locale, insistaţi şi vreţi această descentralizare şi cei de sus vor mai mult centralizare?

Tatiana Badan: „Guvernul şi-a propus acest obiectiv prioritar, descentralizarea şi noi, la fel, menţionăm că aşteptăm de mulţi ani, mai ales, acei care activăm de mulţi ani în administraţia publică locală. Este necesar cu paşi concreţi, cu acţiuni concrete şi mai rapid să purcedem la acele reforme şi schimbări. Mult aşteptata lege a finanţelor publice şi celelalte acte normative ce ţin de patrimoniu să fie adoptate, să nu rămânem la nivelul discuţiei. Am obosit cu toţii să auzim promisiuni, dar aşteptăm schimbări rapide. Suntem gata să contribuim şi noi, să fim într-o echipă. Nu ştiu cât de mult se doreşte de autorităţile centrale.”

Europa Liberă: Cum nu ştiţi? Dumneavoastră, cei care sunteţi nemijlocit implicaţi în acest proces?

Tatiana Badan: „ Noi suntem implicaţi, dar nu întotdeauna autorităţile locale, mesajele CALM-ului sunt privite constructiv şi ceea ce ne dorm noi să promovăm.”

Europa Liberă: Concret, care e mesajul?

Tatiana Badan „ Concret, mesajul e de a produce această reformă şi de a promova această lege a finanţelor publice locale. Nu întotdeauna există această deschidere. CALM-ul a venit cu foarte multe soluţii şi propuneri concrete ce ţin de procesul de descentralizare pe diferite domenii. Deja sunt termenii stabiliţi. Să dea Domnul ca aceşti termeni să fie într-adevăr respectaţi şi să mergem pas cu pas, că ne dăm seama că această descentralizare este un proces.”

Europa Liberă: Eu aud de la deputaţi, aud şi de la guvernanţi: „Am aprobat Strategia Naţională privind Descentralizarea”... Că e scris frumos şi bine pe hârtie, în ce măsură vă dezleagă mâinile ?

Tatiana Badan: „ Ea încă nu dezleagă nimic, pentru că este aprobat şi un plan de acţiuni. Este importantă acum adoptarea unor acte normative. Noi, cei din administraţia publică locală, aşteptăm cât mai rapid adoptarea Legii finanţelor publice locale. Pentru că este aprobată legea încă din 2006, pe descentralizare. Dar fără resurse este imposibil să ne onorăm această...”

Europa Liberă: Şi bugetul local acum îl faceţi tot la indicaţia sau la dispoziţia celor de sus? Ce se schimbă?

Tatiana Badan: „Nu se schimbă deocamdată nimic. Suntem în aceeaşi situaţie de fiecare an, cu coeficienţi stabiliţi, după numărul populaţiei, dar în fond, nu se schimbă lucrurile. Este important să fie stabilit un dialog instituţional între autorităţile locale şi între autorităţile centrale. Noi lucrăm foarte mult asupra acestui obiectiv.”

Europa Liberă: Până acum nu aţi dialogat sau ce se întâmplă?

Tatiana Badan: „Noi am dialogat. Dar nu întotdeauna a fost toată deschiderea. Să nu fim priviţi de sus în jos, dar la egal, pentru că toţi împreună, atât cei locali, cât şi autorităţile centrale avem o responsabilitate comună.”

Europa Liberă: Am citit câteva analize referitor la felul cum se repartizează finanţele pentru teritorii. Şi practic fiecare a doua propoziţie evidenţiază faptul că banii sunt repartizaţi în funcţie de culoarea politică. Ce se poate schimba aici şi cum?

Tatiana Bodan: „Aşa a fost sistemul şi e foarte greu să schimbăm lucrurile şi aceşti bani alocaţi transparent şi după necesităţile autorităţilor publice locale. În fond, în fiecare localitate, fiecare alegător are dreptul liber şi democratic de a alege un partid sau altul. Nu este vinovată primăria X sau Y, să nu primească acea finanţare, dacă primarul este culoare sau nu de culoare. Este important ca aceste finanţe să fie repartizate după priorităţi, dar noi avem probleme mari. Multe localităţi nu au apeduct, drumuri, nici nu mai vorbim de alte probleme majore, de iluminarea stradală... Şi sărmanii primari sunt mereu în căutare de orice bănuţ, de orice sursă financiară sau orice investitor străin, doar să rezolve o problemuţă mică.”

Europa Liberă: Dar cum demontaţi acest mecanism ca, în teritoriu, banii din bugetul statului să nu ajungă să fie repartizaţi pe criterii politice?

Tatiana Badan: „CALM-ul a venit cu propunerea, nu o dată, şi către Ministerul de Finanţe şi către Guvern, ca aceste surse să fie repartizate după anumite criterii: număr de populaţie, probleme prioritare, dar aici trebuie să lucreze toate ministerele. Pentru că e bine ştiut că astăzi nu există aşa studii, bine determinate, cu indicatori calitativi, care să prezinte care e situaţia în ansamblu în ţară, să zicem cu apeductul, cu drumurile. Este statistică, o informaţie, dar ea este foarte crudă. Şi atunci când vor fi mai mulţi indicatori şi va fi făcută o analiză realistă, va putea şi Ministerul de Finanţe, şi Guvernul, şi Parlamentul să se conducă de aceşti indicatori, ar vedea situaţia reală care este în administraţia publică locală, în economie, în învăţământ, în problemele sociale. Atâta timp, cât aşa studiu nu există...”

Europa Liberă: Înţeleg că rămâneţi sceptică când e vorba despre o veritabilă descentralizare a puterii?

Tatiana Badan: „Dar totuşi mă strădui să fiu optimistă. CALM-ul, congresul nostru al autorităţilor locale, care reprezintă 2/3 din autorităţile publice locale, are rolul său şi noi facem lucrul acesta. Este greu, dar insistent şi prin unificarea noastră, nu vom reuşi mult, dar ne punem, cel puţin, obiectivul de a promova acest interes.”

Europa Liberă: Dar reproşurile dumneavoastră se îndreaptă către guvernare, spre Alianţa pentru Integrare Europeană, spre cine?

Tatiana Badan: „Reproşurile noastre se adresează, în general, autorităţilor centrale. Cerem şi insistăm, de fapt, la guvernarea noastră centrală, şi cei din Parlament, deputaţii noştri, să-şi onoreze angajamentul, ca să îmbunătăţim calitatea vieţii oamenilor, să ne modernizăm, să progresăm, să descentralizăm şi să tindem spre o consolidare a autonomiei locale, că a fost anunţat acest obiectiv, dar noi trebuie să-l resimţim real, nu la nivel de discuţii şi declaraţii.”

*

Guvernanţii afirmă ce descentralizarea nu înseamnă doar transferul de competenţe de la autorităţile publice centrale la cele locale, dar şi de responsabilităţi. Cei din administraţia publică locală îşi dau bine seama de acest fapt, a declarat la microfonul Europei Libere, preşedintele raionului Dubăsari, Grigore Policinschi.

Grigore Policinschi: „Faptul că Guvernul a declarat că doreşte să facă descentralizarea deja este un lucru bun. Însă, cu părere de rău, autorităţile centrale, ministerele, departamentele nu se grăbesc să facă această descentralizare conform Strategiei de Descentralizare. Şi desigur că este foarte necesar să debirocratizăm posibilitatea de a începe o afacere, să debirocratizăm posibilitatea de a-şi rezolva problemele cu care se confruntă, în diferite segmente, începând cu energetica şi terminând cu problemele sociale sau problemele economice, de înregistrări etc. Mai mult ca atât, toată legislaţia Republicii Moldova, pe parcursul la zeci de ani, a fost centralizată excesiv, lipsind încrederea în autorităţile locale. Aici este şi o problemă, că autorităţile locale trebuie să aibă şi responsabilităţile respective, după lege. Dar trebuie să aibă şi competenţele care trebuie transmise la nivel local, conform capacităţilor respective.”

Europa Liberă: În lista competenţelor includeţi ce?

Grigore Policinschi: „Capacitatea şi posibilitatea de a rezolva singuri, fără controale de deasupra, fără indicaţii de deasupra şi fără ca cetăţeanul la nivel local să alerge peste 2-3 trepte la nivel central, pentru a-şi rezolva problemele sale, această dublare, triplare a coordonărilor, a solicitării de avize etc. Toate aceste lucruri desigur că ne împiedică să începem totuşi să ne dezvoltăm bine economic la nivel local. Dacă vom avea locuri de muncă, dacă vom avea deschise întreprinderi mici, mijlocii, sunt convins că va veni timpul când vor veni şi întreprinderi mai mari.”

Europa Liberă: De ce ziceţi dacă? De ce nu sunt deschise astăzi? Sunteţi putere locală, administraţie raională.

Grigore Policinschi: „Foarte corect. Noi, la nivelul nostru, avem capacitatea de a iniţia ceva, de a susţine. Dar toate coordonările în orişicare domeniu de activitate trebuie să fie realizate în proporţie de 95% prin intermediul serviciilor desconcentrate în teritoriu sau prin intermediul serviciilor centrale.”

Europa Liberă: Şi dacă nu aveţi culoarea politică a guvernanţilor? V-a jucat vreodată festa apartenenţa politică?

Grigore Policinschi: „Desigur că în procesul de activitate întotdeauna a fost această partajare că tu eşti de acela, de acolo. Dar eu nu aş vrea să o pun astăzi în capul mesei. Eu astăzi vorbesc despre dorinţa şi capacitatea autorităţilor centrale de a realiza. Domnul Vlad Filat, prim-ministru, declară că noi vrem să facem descentralizarea, Comisia parlamentară declară că noi vrem să facem descentralizarea. Păi şi noi vrem. Hai să o facem...”

Europa Liberă: Dar de ce aşa greu cei de la centru acceptă descentralizarea? Nu vor să piardă controlul asupra teritoriului?

Grigore Policinschi: „Aceasta a fost întotdeauna specific unor birocraţi care nu doresc să dea nişte împuterniciri altor autorităţi.”

Europa Liberă: Dar dacă ei menţin controlul asupra teritoriului, aceasta înseamnă neapărat că cei din teritoriu îi simpatizează sau îşi dau votul pentru acei care nu vor să le dezlege mâna celor de la administraţia locală?

Grigore Policinschi: „Poate că aveţi dreptate. Însă eu totuşi cred că este o lipsă de înţelegere a acelor valori europene despre care noi atât de mult vorbim. Valorile europene încep de la baza societăţii. Baza societăţii sunt autorităţile publice locale, cele mai apropiate de cetăţean. Principiul subsidiarităţii despre care toată lumea vorbeşte – poate puţini înţeleg sensul acesta – trebuie să fie realizat. Şi atunci când, de exemplu, Consiliul Europei ne dă nişte recomandări: „Oameni buni, vă susţinem, oameni buni, faceţi aşa cum este la noi” ... Părerea mea că noi nu că vrem să luăm genţile şi să mergem în Europa. Noi trebuie să fim aici, pe loc, să ne facem la nivelul nostru acele dorinţe, acele realizări pe care fiecare şi le doreşte aici, în teritoriu. Să avem sate dotate cu toate cele necesare cetăţeanului.”

Europa Liberă: Infrastructură.

Grigore Policinschi: „Infrastructură. Să avem condiţiile respective pentru activitate. Şi cel mai important, desigur că noi, autorităţile raioanele, autorităţile de nivelul doi, noi avem capacitatea şi posibilitatea practic la mai multe compartimente să realizăm solicitările autorităţilor publice locale şi ale cetăţenilor aici, fără a alerga în alte părţi. Avem nişte responsabilităţi pe care noi, fiind nişte organe alese, le-am promis oamenilor şi respectiv trebuie să le facem. Este o democraţie locală, europeană care trebuie să fie realizată aici la noi în ţară.”

Europa Liberă: Ştiţi ce m-a surprins pe mine? Că chiar aici, în raionul Dubăsari, unde aveţi câte comunităţi?

Grigore Policinschi: „15 comunităţi, 11 primării.”

Europa Liberă: Din aceşti primari pe care îi aveţi, unii se tem că nu vor mai avea bani, dacă nu vin de la centru. Ei local nu pot acumula finanţe suficiente, pentru a dezvolta aceeaşi infrastructură, să rezolve problemele sociale.

Grigore Policinschi: „Toţi primarii, ca şi consilierii, când vin în alegeri, declară că „noi vrem să facem ceva, noi vom realizat ceva.”

Europa Liberă: Dar promisiunea costă.

Grigore Policinschi: „Promisiunea costă. Şi atunci când vine timpul să realizeze promisiunile, fiecare primar se loveşte de faptul că nu are capacitatea. Pe hârtie e scris, dar când vine timpul nemijlocit să facă, aici sunt zeci şi sute de acte normative care practic....”

Europa Liberă: Finanţele locale nu sunt suficiente pentru dezvoltarea infrastructurii unei comunităţi. Ce face primarul?

Grigore Policinschi: „Da. Dar este vorba de faptul că noi avem situaţia, noi am constatat-o, că nu avem finanţe. Dar astăzi să facem astfel, ca să avem finanţe. Noi niciodată nu vom avea finanţe, dacă nu vom dezvolta economia la sat, să avem surse financiare şi să nu plângem, să nu alergăm după surse financiare din altă parte. Dezvoltarea economică este baza dezvoltării sociale, inclusiv dezvoltarea infrastructurii în teritoriu. Pentru aceasta cu adevărat trebuie să fie o liberalizare. Dar să nu încercăm să facem un stat numai pe controale. Dacă umblăm tot cu controale, să mă ţineţi mine, oameni buni, că noi departe nu vom ajunge. Aşa şi ne vom controla unul pe altul. Şi fiecare cu frica că să nu greşească etc. Este responsabilitate. Respectiv fiecare primar trebuie să aibă posibilitatea să o realizeze pentru interesul satului sau comunei de unde a fost ales.”

Europa Liberă: Domnule Policinschi, dar guvernarea locală este de importanţă naţională?

Grigore Policinschi: „Obligatoriu.”

Europa Liberă: Şi e tratată aşa?

Grigore Policinschi: „Cu părere de rău, nu. Chiar vreau să menţionez că este foarte şi foarte necesar ca şi autorităţile centrale, acei miniştri, viceminiştri, acei care lucrează în ministere, departamente, agenţii să cunoască Carta Europeană: exerciţiul autonom al puterii locale, să cunoască Legea administraţiei publice locale, Legea privind descentralizarea administrativă, să cunoască mecanismele şi recomandările Consiliului Europei prin intermediul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova. Noi putem împreună cu prim-ministrul, împreună cu oamenii care doresc să facă că nu toţi chiar sunt din cei care nu vor să acţioneze. Dar noi trebuie să impunem, trebuie să facem un lobby împreună cu prim-ministrul, împreună cu Parlamentul, pentru a realiza de facto descentralizarea administrativă.”