Linkuri accesibilitate

Intelectualitatea moldoveană condamnă numirea unui nou director al ICR la Chișinău în persoana lui Valeriu Matei (Adevărul, Jurnal de Chișinău etc.)


Combaterea corupţiei în justiţie: un interviu cu Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ (Timpul).


Mai multe comentarii din presa de astăzi discută recenta decizie a Institutului Cultural Român de a-l schimba pe şeful filialei Chişinău, Petre Guran, cu scriitorul şi fostul politician Valeriu Matei. Istoricul Igor Caşu analizează în „Adevărul” controversa care a scindat în acest subiect intelectualitatea locală şi îşi prezintă aprecierea personală: „anunţul despre numirea lui Valeriu Matei este regretabil şi trist din perspectiva faptului că toate începuturile nobile ale fostului şef ICR Chişinău vor fi compromise sau ideea lor va fi deturnată în scopuri departe de domeniul academic”, este părerea autorului pentru care Valeriu Matei nu are capacităţile necesare pentru a continua niciunul dintre marile proiecte iniţiate de Petre Guran, iar banii pe care i-a investit România în aceşti ani se vor duce pe apa sâmbetei în opinia sa.

Consideraţiile comentatorilor de la „Jurnal de Chişinău” sunt la fel de severe cu noul director al instituţiei. Într-un articol întitulat „Iz politic la ICR”, publicaţia scrie că „în afară de motive politice, clientelare, este dificil de imaginat de ce a fost preferat Valeriu Matei, care, potrivit autorului, nu ar avea calitatea lui Guran de a uni oameni diferiţi. „E regretabil că politicianismul erodează şi instituţiile menite să ne reapropie, să reînnoade firele de memorie culturală între românii de pe malurile Prutului”, mai apreciază autorul.

Constantin Tănase scrie însă în „Timpul” că contestarea vehementă a candidaturii scriitorului Valeriu Matei la funcţia de director al Institutului Cultural Român este o bilă neagră, în primul rând, pentru Bucureşti şi abia în al doilea rând pentru V. Matei”. „Pentru că Chişinăul intelectual şi cultural românesc e bântuit de fantomele luptelor intestinale, orice altă candidatură de la Chişinău ar fi fost la fel de energic contestată”, apreciază dlTănase şi continuă: „La Chişinău, toţi intelectualii români sunt împărţiţi în grupări şi găşti, nu curente de idei, după cele mai diverse „criterii”, consideră dl Tănase care crede că soluţia ar fi instalarea unui şef ICR de la Bucureşti.

Referindu-se la rezultatele vizitei la Chişinău a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, „Jurnal de Chişinău” scoate în faţă spusele preşedintelui Nicolae Timofti care a condiţionat satisfacerea cererii de deschidere a unui consulat rusesc la Tiraspol cu retragerea trupelor ruse. „Este o declaraţie ce demonstrează că în faţa demnităţii forţa brutală se şubrezeşte. A fost o lecţie pentru unii reprezentanţi ai puterii de la Chişinău cărora le tremură încă genunchii ori de câte ori văd în faţa ochilor un moscal sus-pus. Când are credinţă, micuţul David, de bună seamă, îl poate învinge pe uriaşul Goliat”,” sunt doar câteva constatări mai importante din ziar.

Continuând tema, Nicolae Negru scrie că Vlad Filat face greşeala „personalizării” excesive a relaţiilor cu Rusia. „El riscă să se lase prins de tactica şmecheră a lui Rogozin. Dacă deschiderea consulatului nu este acceptată, pierde Rogozin personal, amorul său propriu, dacă se acceptă – câştigă Rusia, dar pierde şi Filat, şi RM”, apreciază dl Negru.

„Timpul” publică un interviu cu Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Vorbind despre combaterea corupţiei în justiţie, dl Poalelungi a remarcat, între altele, că „societatea a observat că pentru prima dată au fost efectuate demisii ale judecătorilor din motive legate de lipsa integrităţii. Este doar un început. […] Noi am decis să acţionăm. Am declarat și cu alte ocazii - dacă un judecător are bunuri a căror origine nu o poate dovedi, acesta este corupt. Dacă un judecător nu înţelege ce înseamnă etică judiciară, el nu are ce căuta în sistem. Aceştia trebuie daţi afară, fără niciun fel de menajamente”, menţionează dl Poalelungi.
XS
SM
MD
LG