Bugetul 2013 egal venituri şi cheltuieli mai mici

Europa Liberă: Bugetul pe anul 2013 s-a bazat pe un pronostic optimist de creştere economică, pronostic pe care îl contestă nu doar comunitatea experţilor. Unii oficiali au spus cumva, mai în surdină, mai tranşant că s-ar putea să fie nevoie de rectificări esenţiale ale bugetului. De fapt, ce înseamnă un buget clădit pe un pronostic exagerat de optimist?

Vlad Bercu: „În primul rând, înseamnă venituri mai mici şi respectiv cheltuieli mai mici. Este adevărat: atunci când s-a început elaborarea bugetului pe anul 2013, a fost o situaţie. În octombrie, când a fost votat bugetul, a fost altă situaţie. Deci, atunci ne aşteptam la o creştere de 5% în 2013. Iată că Ministerul Economiei spune că prognozează, se aşteaptă la o creştere de 3,4%. O creştere mai mică înseamnă şi importuri, şi exporturi mai mici, producere mai mică, impozite mai puţine şi respectiv venituri mai mici la buget.”

Europa Liberă: Pe oameni îi interesează, de fapt, ce se va întâmpla cu pensiile şi salariile lor. Or, în buget sunt promise nişte creşteri salariale, dacă veniturile vor fi mai mici, vor fi afectate aceste promise majorări sau barem cele de bază, sau nu?

Vlad Bercu: „În 2012 au fost efectuate nişte modificări la Legea bugetului, modificări care i-au dat dreptul Ministerului Finanţelor, pe parcursul anului, să facă nişte modificări la capitolul cheltuieli, cu excepţia cheltuielilor sociale. Deci, indiferent de evoluţia situaţiei, evoluţia economiei în anul 2013, cheltuielile pentru pensii, salarii, indemnizaţii, alte plăţi sociale, nu vor fi atinse.”

Europa Liberă: Dar dacă nu vor fi bani, nu vor fi încasate veniturile pe care contează Ministerul Finanţelor, ce folos că în lege scrie să nu umble la salarii, dacă nu va avea bani?

Vlad Bercu: „Am văzut şi în 2009, şi în 2010, atunci când a fost o situaţie foarte dificilă, Ministerul Finanţelor umblă nu la pensii şi salarii, dar la cheltuielile curente sau cheltuieli pentru întreţinerea unor edificii, chiar cheltuieli pentru reparaţii capitale sau cheltuieli pentru ministere curente, zic, dar nu umblă la capitolul pensii, salarii sau alte plăţi sociale.”

Europa Liberă: Întotdeauna ne raportăm la misiunile FMI, când vorbim despre buget. Misiunea FMI, experţii de acolo vor accepta un buget exagerat de optimist?

Vlad Bercu: „Eu cred că n-au încotro. Ei trebuie să accepte, fiindcă nici FMI-ul încă nu a venit cu nişte prognoze reevaluate. De fapt, şi Ministerul Economiei, chiar dacă a declarat, el nu l-a făcut public, deci nu l-a publicat pe site-ul oficial, deşi a trecut o săptămână, de când ministrul finanţelor vorbea despre prognoze revizuite.

Eu cred că misiunea FMI va veni nu atât să preseze guvernul sau Ministerul Finanţelor să revizuiască sau să critice Ministerul Finanţelor, dar să găsească soluţii la situaţia creată. Fiecare misiune a Fondului Monetar Internaţional vine cu nişte propuneri, după care urmează nişte revizuiri sau schimbări operate de către guvern. Să ne amintim anul 2012, când am intrat în anul curent cu o prognoză de 0,9% a deficitului bugetar. Dar iată, după vizitele misiunilor Fondului Monetar Internaţional, dar şi după constatările făcute de guvern privind evoluţia economiei, Fondul Monetar Internaţional a acceptat o măsurare a deficitului până la 1,34%.”

Europa Liberă: Presa, care este prin definiţie obligată să fie cârcotaşă, a accentuat faptul că, în condiţii de austeritate şi de posibilă criză, parlamentarii totuşi şi-au majorat cheltuielile pentru întreţinerea Parlamentului. Sunt cheltuieli inevitabile?

Vlad Bercu: „Îmi vine foarte greu să spun dacă sunt inevitabile sau nu. Ceea ce ar fi de spus e că Parlamentul totuşi trebuia să dea exemplu, în primul rând, de folosire mai bună şi mai eficientă a banului public şi să renunţe la unele cheltuieli pentru anul viitor.”

Europa Liberă: Bine, dar domnul Mihai Ghimpu a spus că „nu mai putem tolera să stăm câte 5-6 în cabinet”.

Vlad Bercu: „Este adevărat că reparaţia clădirii Parlamentului a venit într-o perioadă în care economia a intrat în criză. Deci, am avut bani mai puţini. În 2009-2010, în genere, a fost o criză foarte mare. Nici acum nu este chiar mai bine. Dar nu au fost bani pentru reparaţie. Evident că este firească nemulţumirea parlamentarilor care muncesc în condiţii ce nu le vin pe plac. Şi tot atât de firească este intenţia Ministerului Finanţelor de a reduce din cheltuielile pentru Parlament. Deci, în ultimii ani, s-au dat foarte puţini bani pentru reparaţie.”

Europa Liberă: A propos, de aceste optimizări. Am auzit cu toţii despre e-guvernare, dar nu auzim despre e-parlament, cheltuieli reduse la capitolul tipărituri, traduceri etc. E posibil aşa ceva?

Vlad Bercu: „De ce n-ar fi posibil? Este foarte posibil, odată ce suntem chiar printre primii la e-guvernare. Suntem daţi exemplu în ţările din CSI, cel puţin. Nu înţeleg de ce Parlamentul n-ar proceda la fel ca alte instituţii ale statului care au trecut la nişte relaţii cu societatea, cel puţin, prin intermediul internetului, să spunem.”

Europa Liberă: Iată Vlad Filat promite că nu va fi tipărită nicio foaie de hârtie în guvern, de la 1 ianuarie 2013.

Vlad Bercu: „Da, este adevărat că este totul posibil, deşi suntem deprinşi să credem unei hârtii ştampilate, semnate. Pe de altă parte, chiar astăzi este lansată e-licenţa. Deci, companiile nu vor mai fi nevoite să meargă la departamentul respectiv, cu un pachet de acte, vor putea-o obţine prin internet.”

Europa Liberă: Deci, pe timp de criză ar trebui şi o gândire anticriză, nu?

Vlad Bercu: „Ea este necesară oricând, atunci când este vorba de banul public, mai ales, în timp de criză. Probabil, ar trebui un control mai strict al societăţii cum se cheltuie acest ban public.”