duminică, octombrie 26, 2014 Ora Locală 07:06

În exclusivitate

O misiune dificilă: combaterea prejudecăților despre romi

„Necunoaşterea creează anume cel mai frecvent partea de discriminare.”

O femeie romă pune hăinuțe la uscat, satul  Schinoasa, Călărași.O femeie romă pune hăinuțe la uscat, satul Schinoasa, Călărași.
x
O femeie romă pune hăinuțe la uscat, satul  Schinoasa, Călărași.
O femeie romă pune hăinuțe la uscat, satul Schinoasa, Călărași.

Multimedia

Audio

Centrul Național al Romilor, organizație neguvernamentală, încearcă să combată prejudecățile și stereotipurile negative despre romi cu ajutorul unor dezbateri publice la universitățile moldovene. O dezbatere care a avut deja loc, la Universitatea de Stat arată cât de complicat poate fi acest lucru. Centrul Național al Romilor spune că s-a dovedit dificil până și să convingă tinerii participanți de ce este mai bine să se folosească numele „rom”, nu obișnuitele cuvinte peiorative. Relatează Tamara Grejdean.

Atunci când se înscriu la studii pentru obţine o profesie şi a pretinde la un statut social tinerii romi ascund deseori etnia lor şi nu vorbesc despre originile şi specificul lor cultural. O fac pentru a evita tratamentul preconceput faţă de această minoritate etnică, îmi spune Ana Fărâmă, unul din cei aproape o sută de studenţi romi care au putut să-şi continue studiile la universitate. Studentă în anul doi la contabilitate, Ana constată  că tinerii romi aleg să obţină încrederea celor din jur şi mai apoi să spună cine sunt, pentru că atitudinea reticentă faţă de romi încă se mai observă în societate:

„Majoritatea, le este ruşine să zică că ei sunt romi, ei preferă să zică că sunt altă naţionalitate, nu ştiu, le este ruşine aşa cum ei arată, cred că. Ei trebuie să cunoască că învaţă cu studenţi romi, că sunt şi aşa persoane, că nu numaidecât dacă este rom înseamnă că nu este educat, că nu are cultură. Nu este aşa, trebuie să dăm dovadă că şi noi avem un viitor şi tot avem capacităţi.”

Istoria, cultura şi tradiţia romilor  trebuie să fi cunoscută în primul rând tinerilor, insistă Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al romilor. În opinia lui tinerii sunt formatorii opinie publice , lucru care trebuie pus în valoare pentru a diminua percepţiile negative faţă de romi:

„Există şanse mai mari, ceea ce ţine de respingere, ca ei să nu accepte romii, pentru că dacă în rândurile celor adulţi romii sunt cunoscuţi, cât de cât cu anumite momente, atunci noi ne focusăm pe generaţia tânără pentru că ei sunt mai puţini cunoscuţi cu problemele romilor, şi dimpotrivă, adică să încercăm să obţinem încrederea lor. Dacă vom obţine încrederea tinerilor, sunt sigur că avem şanse mai mari , ceea ce ţine de schimbarea mentalităţii, percepţia romilor în societate.”

Despre oportunităţile pe care le poate oferi dialogul cultural între etnia roma şi partea majoritară a cetăţenilor, stau de vorbă cu Grigore Zăpescu, student la facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova:

„Sunt persoane interesate, ca de exemplu, cei care trăiesc nu într-un anturaj de romi sau au ca vecini, pe cineva aproape, trebuie să ştie lumea despre cultura şi tradiţiile romilor, ar înlătura unele discriminări sau unele marginalizări care se fac în societate asupra romilor, tot ce este frumos, tot ce caracterizează o etnie, înspre bine, şi arată calităţile pozitive , cred că ar diminua într-un fel oarecare discriminarea şi ceilalţi factori negativi asupra etniei noastre.”

Ideea unor discuţii între tineri despre cultura şi posibilităţile de afirmare a tinerilor romi este susţinută şi de Marin Alla, preşedintele Uniunii tinerilor romi din Moldova, care explică de unde vine percepţia negativă pentru etnia romă:

„În Republica Moldova, romii au fost discriminaţi, continuă să fie discriminaţi, din două motive mari, unul ar fi necunoaşterea din partea populaţiei majoritare, doi ar fi partea de cultură pe care o au romii şi închiderea romilor în sine şi neexpunerea problemelor cu care se confruntă ei. Necunoaşterea creează anume cel mai frecvent partea de discriminare şi partea de abordare a romilor ca etnici care sunt priviţi cu ochi negativi.”

Centrul Naţional al Romilor îşi propune să contribuie la diminuarea prejudecăţilor faţă de etnia romă. În acest sens, lunar vor fi organizate şedinţe ale clubului de dezbateri. Împreună cu societatea civilă, reprezentanţii centrului au de gând să găsească soluţii realiste pentru ca romii să se poată integra în societate. La  următoarea întrunire a clubului, tinerii vor pune în discuţie rolul femeii rome în societatea modernă.

Taguri moldova,RFE/RL,Europa Liberă,romi,Tamara Grejdeanu,Centrul Național al Romilor

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: ion de la: chisinau
03.11.2012 11:58
R.Moldova are datoria in fata CE si nal UE inca din 2002 de a ratifica Carta Europeana a Limbilor Regionale si Minoritare, in care la fel ca Ucraina sa prevada limba regionala ROMANI (actualul nume international al limbii tiganesti) in localitatile in care vorbitorii acestei limbi sau etnicii ce se autoidentifica ca romi sa alcatuiasca 10-20% (in Ucraina abremul e de 10%, in Romania mai putin democratica - tocmai 20%). Limba REGIONALA permite folosirea sa in gradinite, scoli, precum si in lucrarile de secretariat in primariile locale, formand un bilingvism cu limba oficiala de stat. In Romania exusta 80 de orase cu populatie de romi de la 5% si mai mult, dar numai in orasul Budesti limba ROMANI a fost declarata calimba REGIONALA, autoritatile opiunandu-se acestui drept al romilor. La noi limba ROMANI ar putea fi declarata REGIONALA in Vulcanesti, Nisporeni si R.Moldova are sansa de a daun exemplu bun de solutionarea a acestei probleme. Eadevarat ca se cer eforturi pentru sustinerea din partea ASM si a Ministerului Educatiei a limbii ROMANI, limba ramasa incain alfabet chirilic, fara dictionare bilingve, manuale etc. Posiibil sa poata avea acest statut si un cartier de romi al orasului Soroca si la Otaci.

În exclusivitate