Activităţi de informare şi sensibilizare a societăţii despre riscurile traficului de fiinţe umane vor avea loc în întreaga țară pentru a marca săptămână de luptă împotriva traficului de fiinţe umane. Pentru a contracara acest fenomen, autorităţile solicită sprijinul societăţii civile, de la care se aşteaptă noi campanii de prevenire şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane. Cât de bine le reuşeşte acest lucru şi cum ar putea tinerii să se protejeze, a încercat să afle Tamara Grejdeanu:
Ofertele de muncă peste hotare, bine plătite, dar fără contract de angajare şi acte în regulă ar putea fi un prim indiciu că angajatorii trebuie verificaţi. Ecaterina Berejan, secretarul Comitetului Naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, spune că deşi plecarea ilegală peste hotare impune din start un risc, victimele îl neglijează:
„Fenomenul traficului de fiinţe umane este o crimă transnaţională, nu este problema numai a Guvernului Republicii Moldova. Guvernul Republicii Moldova întreprinde un şir de măsuri complexe, pentru a preveni acest fenomen, în primul rând pentru a preveni migraţia ilegală, pentru că un migrant ilegal este supus unui risc major de a deveni victima traficului de fiinţe umane. De fapt exploatarea are loc peste hotarele ţării noastre. Numai atunci când guvernul va avea această colaborare dezvoltată cu ţările de destinaţie pentru victimele din ţara noastră, atunci şi politicile vor deveni mai eficiente.
Chiar dacă apar îndoieli, dorinţa de a obţine un loc de muncă bine plătit în afara ţării le face pe victime să plece fără a pune prea multe întrebări celui care le ademeneşte. E şi cazul Danielei, aşa am convenit că o vom numi. Tânăra de 20 de ani a revenit de curând acasă, şi îmi mărturiseşte că nu s-a gândit nici o clipă că ar putea fi traficată, mai ales de oameni cunoscuţi:
„La moment, pentru că sunt în aşa situaţie am nevoie de cineva care să mă încurajeze. Mi s-a propus, la fel, prin nişte oameni cunoscuţi, dar puţini cunoscuţi, mi s-a propus un loc de muncă stabil în Europa, dar s-au dovedit a fi nişte traficanţi care m-au dus cu totul în altă ţară. După experienţa pe care am trăit-o, eu le-aş propune tinerilor să nu mai capete încredere în oamenii necunoscuţi, în persoanele străine, îndeosebi oamenii care propun loc de muncă peste hotare, ştiind că pleacă fără nici un document legal.”
Sclavia modernă, cum este numit traficul de fiinţe umane, este un rezultat al realităţilor sociale, crede Lilia Gorceag, psiholog la Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului. În opinia ei, anume lipsa unui loc de muncă care ar putea asigura un trai decent, îi împinge pe tineri să plece cu ,,ochii închişi”, influenţaţi de factorul material:
„De regulă cei care oferă această propunere sunt nişte cunoscuţi, sau cunoscuţii cunoscuţilor şi atunci apare acea încredere că prietena, colega, vecina nu-i poate face un rău, asta-i o latură, şi cealaltă, nu vrea să creadă, să vadă acest pericol, vrea cu orice preţ să rupă acest cerc al sărăciei, văzând în oferta făcută, unica şansă în viaţă de a-şi rezolva problemele.”
Despre traficul de fiinţe am discutat în stradă cu mai multe tinere, pe care le-am întrebat cum ar putea să se protejeze de acest fenomen?
„Într-adevăr cum şi părinţii ne-au învăţat, să nu discutăm cu persoane stranii, necunoscute, chiar şi ai noştri pot fi suspectaţi, dar pur şi simplu să fim mai atenţi.”
Europa Liberă: Dar atunci când ni se propune un post de muncă cu un salariu mare, care ar trebui să fie reacţia?
„E şi logic, apar diferite întrebări.”
„Dacă se duc cu muncă la negru, normal că nimeni nu o să-i spună, el este conştient singur, el pleacă, muncă la negru.”
Europa Liberă: Este un risc acceptat?
„Sunt conştienţi că ei pleacă la negru, că nu o să aibă salariul pe care pot să îl aibă legal.”
Europa Liberă: De ce sunt ei impuşi să aleagă o asemenea cale?
„De aceea că la noi în Moldova altă ieşire nu ai.”
Europa Liberă: Se informează tinerii înainte de a pleca?
„Cred că nu se informează, deoarece când pleacă nu mai au timp şi gânduri de acest fel, caută altceva, bani şi profit în loc de siguranţă.”
Eforturile Republicii Moldova de a combate traficul de fiinţe umane au fost apreciate într-un raport al Departamentului de stat american . Statul nostru se regăseşte în categoria celor care au succese, dar care mai trebuie să îmbunătăţească cadrul legal pentru a ajunge la standardele legislaţiei americane de luptă cu sclavia modernă.
Ofertele de muncă peste hotare, bine plătite, dar fără contract de angajare şi acte în regulă ar putea fi un prim indiciu că angajatorii trebuie verificaţi. Ecaterina Berejan, secretarul Comitetului Naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, spune că deşi plecarea ilegală peste hotare impune din start un risc, victimele îl neglijează:
„Fenomenul traficului de fiinţe umane este o crimă transnaţională, nu este problema numai a Guvernului Republicii Moldova. Guvernul Republicii Moldova întreprinde un şir de măsuri complexe, pentru a preveni acest fenomen, în primul rând pentru a preveni migraţia ilegală, pentru că un migrant ilegal este supus unui risc major de a deveni victima traficului de fiinţe umane. De fapt exploatarea are loc peste hotarele ţării noastre. Numai atunci când guvernul va avea această colaborare dezvoltată cu ţările de destinaţie pentru victimele din ţara noastră, atunci şi politicile vor deveni mai eficiente.
Chiar dacă apar îndoieli, dorinţa de a obţine un loc de muncă bine plătit în afara ţării le face pe victime să plece fără a pune prea multe întrebări celui care le ademeneşte. E şi cazul Danielei, aşa am convenit că o vom numi. Tânăra de 20 de ani a revenit de curând acasă, şi îmi mărturiseşte că nu s-a gândit nici o clipă că ar putea fi traficată, mai ales de oameni cunoscuţi:
„La moment, pentru că sunt în aşa situaţie am nevoie de cineva care să mă încurajeze. Mi s-a propus, la fel, prin nişte oameni cunoscuţi, dar puţini cunoscuţi, mi s-a propus un loc de muncă stabil în Europa, dar s-au dovedit a fi nişte traficanţi care m-au dus cu totul în altă ţară. După experienţa pe care am trăit-o, eu le-aş propune tinerilor să nu mai capete încredere în oamenii necunoscuţi, în persoanele străine, îndeosebi oamenii care propun loc de muncă peste hotare, ştiind că pleacă fără nici un document legal.”
Sclavia modernă, cum este numit traficul de fiinţe umane, este un rezultat al realităţilor sociale, crede Lilia Gorceag, psiholog la Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului. În opinia ei, anume lipsa unui loc de muncă care ar putea asigura un trai decent, îi împinge pe tineri să plece cu ,,ochii închişi”, influenţaţi de factorul material:
„De regulă cei care oferă această propunere sunt nişte cunoscuţi, sau cunoscuţii cunoscuţilor şi atunci apare acea încredere că prietena, colega, vecina nu-i poate face un rău, asta-i o latură, şi cealaltă, nu vrea să creadă, să vadă acest pericol, vrea cu orice preţ să rupă acest cerc al sărăciei, văzând în oferta făcută, unica şansă în viaţă de a-şi rezolva problemele.”
Despre traficul de fiinţe am discutat în stradă cu mai multe tinere, pe care le-am întrebat cum ar putea să se protejeze de acest fenomen?
„Într-adevăr cum şi părinţii ne-au învăţat, să nu discutăm cu persoane stranii, necunoscute, chiar şi ai noştri pot fi suspectaţi, dar pur şi simplu să fim mai atenţi.”
Europa Liberă: Dar atunci când ni se propune un post de muncă cu un salariu mare, care ar trebui să fie reacţia?
„E şi logic, apar diferite întrebări.”
„Dacă se duc cu muncă la negru, normal că nimeni nu o să-i spună, el este conştient singur, el pleacă, muncă la negru.”
Europa Liberă: Este un risc acceptat?
„Sunt conştienţi că ei pleacă la negru, că nu o să aibă salariul pe care pot să îl aibă legal.”
Europa Liberă: De ce sunt ei impuşi să aleagă o asemenea cale?
„De aceea că la noi în Moldova altă ieşire nu ai.”
Europa Liberă: Se informează tinerii înainte de a pleca?
„Cred că nu se informează, deoarece când pleacă nu mai au timp şi gânduri de acest fel, caută altceva, bani şi profit în loc de siguranţă.”
Eforturile Republicii Moldova de a combate traficul de fiinţe umane au fost apreciate într-un raport al Departamentului de stat american . Statul nostru se regăseşte în categoria celor care au succese, dar care mai trebuie să îmbunătăţească cadrul legal pentru a ajunge la standardele legislaţiei americane de luptă cu sclavia modernă.
