Se vor împlini în noiembrie doi ani de când premierul Vlad Filat şi ministrul român de Externe de atunci, Teodor Baconschi, au semnat Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat. Înainte de această a doua aniversare, preşedintele legislativului, Marian Lupu, a ţinut să precizeze că ratificarea tratatului va fi o prioritate pentru noua sesiune a Parlamentului, precizare făcută expres şi pentru cancelarul german cu ocazia vizitei sale oficiale la Chişinău. Vom discuta în minutele următoare despre împrejurările care ar face prioritară ratificarea respectivului document tehnic cu dl. Igor Corman, preşedintele Comisiei parlamentare de Politică Externă.
Europa Liberă: Aşadar, dle Corman, preşedintele legislativului Marian Lupu a declarat acum câteva zile că „am anunţat-o pe doamna cancelar (este vorba bineînţeles de dna Angela Merkel) că una dintre priorităţile acestei sesiuni de toamnă-iarnă a Parlamentului este înaintarea spre ratificare şi votare a Tratatului privind regimul de frontieră dintre (Republica) Moldova şi România”. Tratatul dintre România şi R. Moldova privind regimul frontierei de stat a fost semnat la 8 noiembrie 2010. De ce a ajuns ratificarea acestui important document o prioritate pentru viitoarea sesiune şi chiar o temă de discuţie cu cancelarul german?
Tocmai pentru ca să pună capăt tuturor speculaţiilor referitoare la acest subiect, speculaţii referitoare la o agendă ascunsă a României în relaţiile cu Republica Moldova ş.a.m.d., cu mari dificultăţi, s-a ajuns la semnarea acestui document în noiembrie 2010 şi după aceasta sigur că reprezintă o prioritate.
O prioritate pentru Republica Moldova. Pentru că semnarea acestui document, precum spuneam, a încheiat o fază lungă de discuţii şi negocieri, iar ratificarea acestui document ar permite nu doar să completăm cadrul juridic în relaţia cu România, da, ţinând cont de încărcătura politică după părerea mea absolut nemeritată, deoarece este vorba despre un document tehnic, dar, făcând abstracţie de această încărcătură, va permite să avem o relaţie normală, de încredere, cu România.”
Europa Liberă: Dle. Corman, dar tocmai de aceasta parcă ar fi şi vorba: parcă trecuseră valurile de politizare a unor asemenea documente şi tratatul este, cum precizaţi pe bună dreptate, un document tehnic. De ce tocmai acum este prioritar? De ce nu seceta, de exemplu, care, în comparaţie cu problemele frontierei dă chiar acum dureri de cap mult mai tari decât regimul frontierei?
Igor Corman: „Preşedintele Parlamentului are ca prioritate agenda parlamentară în primul rând. Şi la asta s-a referit preşedintele Parlamentului, la agenda legislativului. Despre secetă vorbeşte mai mult Ministerul Agriculturii şi este normal aşa să fie. Dar, acest document a fost semnat în ajunul alegerilor din 2010.
Anul trecut, în cadrul vizitei sale la Bucureşti, Marian Lupu, care era atunci preşedinte interimar, a avut întâlnirea cu preşedintele României, Traian Băsescu, şi în cadrul acestei întrevederi a fost abordat inclusiv subiectul ratificării acestui acord. Şi atunci Marian Lupu chiar a propus că ar fi bine dacă ar fi o sincronizare a ratificării acestui document în ambele parlamente, şi la Chişinău, şi la Bucureşti. Preşedintele Băsescu nu a avut nici o obiecţie la această propunere.
Acum, vedeţi că din cauza acestori lupte crâncene care au loc la Bucureşti acolo avem alte evoluţii. Dar eu personal nu văd absolut nici un motiv, nici un argument de ce Republica Moldova nu ar trebui până la sfârşitul acestui an să ratifice acest acord. Întrebarea dv. de ce s-a interesat dna. Merkel de acest acord…”
Europa Liberă: …Dna Merkel s-a interesat în mod expres despre asta?
Igor Corman: „Da, s-a interesat în mod expres şi eu înţeleg şi de ce. Pentru că atunci când a fost semnat acordul, şi Statele Unite ale Americii, prin Departamentul de Stat, au dat o apreciere foarte pozitivă acestui lucru. Şi Germania la fel este interesată ca între toate statele europene să existe relaţii normale, or, până la urmă, tot ce este legat de frontiera între state este un lucru foarte important şi, România fiind ţară membră a UE, Germania se interesează ca România să nu aibă absolut nici o problemă cu ţara vecină, Republica Moldova.”
Europa Liberă: Unde exact se află, de fapt, lucrurile în privinţa frontierei dintre R. Moldova şi România şi ce ar trebui să urmeze după satisfacerea acestei priorităţi prin ratificarea la Chişinău şi Bucureşti? Pentru că, aşa cum stau lucrurile, sau cum par să stea, fiecare guvernare, atât de la Chişinău, cât şi de la Bucureşti, parcă amână această problemă ca să vină alte guvernări şi să şi-o asume…
Igor Corman: „De ce a fost politizat acest lucru?
Şi eu când vorbeam că a fost politizat, mă refeream la guvernarea comunistă, deci perioada 2001-2009. S-a politizat pentru că comuniştii, din punctul meu de vedere, pur şi simplu căutau „nod în papură”. Tot inventau tot felul de probleme în relaţia cu România.
Fiindcă denumirea acestui acord, aşa cum a fost acum semnat, este Acord privind „regimul de frontieră, colaborare şi asistenţă mutuală în probleme de frontieră”. Este o denumire absolut normală şi noi negociem şi cu Ucraina un acord cu exact aceiaşi denumire. Un acord care va fi însă semnat odată cu delimitarea hotarului nostru din est.
Dar chiar şi în decretele pe care le-a semnat preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, şi cel din 2003, găsim exact această denumire, ca de altfel şi în decretul din 2008 privind acordul cu aceiaşi denumire, încă o dată accentuez, referitor la hotarul nostru cu Ucraina.
Deci, toate aceste discuţii au fost politizate, deşi acordul în sine este unul tehnic şi se referă doar la întreţinerea hotarului. Deci, întreţinerea hotarului, a semnelor de la hotar, a obiectelor comune care sunt construite la hotar. In cazul relaţiei cu România, noi nu avem nevoie de un acord privind frontiera de stat, aşa cum insistau comuniştii, pentru că noi am moştenit această frontieră de la URSS, frontiera este clară, este pe râul Prut, şi chiar dacă, prin absurd, s-ar semna un acord privind frontiera de stat încă o dată, el ar consta dintr-un singur articol care ar face referinţă la celelalte tratate, anexele lor ş.a.m.d., unde deja această frontieră este stabilită. Deci, încă o dată: este un acord tehnic, iar semnarea şi ratificarea lui ar pune capăt tuturor speculaţiilor.”
Europa Liberă: În ce măsură preocuparea componentei PD a legislativului pentru această prioritate a este cauzată de reticenţa, prudenţa sau chiar, poate, ostilitatea, faţă de acest document manifestată de cercuri politice din R. Moldova sau România?
Igor Corman: „Eu nu pot să înţeleg ce forţe politice din R. Moldova nu ar fi interesate în închiderea unui dosar de durată care se referă la frontiera de stat a R. Moldova. Noi avem forţe extremiste şi de dreapta, şi de stânga. Forţe extremiste de dreapta, care poate nici nu ar dori ca să existe în general acest hotar, o fac chiar şi prin declaraţiile lor unii, şi forţe de stânga extremiste, comuniştii, care şi-ar dori să vadă o „cortină de fier” aici pe Prut.
Poziţia Partidului Democrat, şi din câte ştiu şi liberal-democrat (prim-ministrul de fapt a pus semnătura pe acest acord) sprijină cred ratificarea lui. La întâlnirea cu doamna Merkel nici Mihai Ghimpu, preşedintele partidului liberal, nu avut, din câte cunosc eu, nu a avut obiecţii. Aşa că eu cred că ar fi normal ca alianţa, consolidat, să aibă acelaşi punct de vedere pe marginea acestui subiect.”
Europa Liberă: Preşedintele Parlamentului şi liderul PD, Marian Lupu, a ţinut să precizeze printr-o apreciere ad-hoc de ziua Independenţei că „în 21 de ani putem să constatăm că s-a format o conştiinţă naţionala. În această zi, noi marcăm una dintre sutele de mii de zile de independenţă ale R. Moldova". Parcă ar răspunde, polemic, oarecum nejustificat polemic, cuiva care ar pune la îndoială „sutele de mii de zile de independenţă ale R. Moldova”, vorba dlui preşedinte. De ce acest accent apăsat?
Igor Corman: „Eu nu văd legătura între ceea ce spuneţi şi acordul cu România. În al doilea rând, iarăşi, cred că pot exista mai multe interpretări pe marginea frazei pe care aţi citat-o. Eu nu văd subtextul pe care poate îl bănuiţi dv. Dar cu siguranţă că Partidul Democrat, şi Marian Lupu în calitate de preşedinte al lui, ia o poziţie foarte clară aici privind statalitatea Republicii Moldova, privind acest proiect pe care noi nu-l vedem drept unul temporar.”
Europa Liberă: Ce alte priorităţi, care ţin de politica externă a statului, urmează să fie trecute prin Parlament în cadrul acestei sesiuni?
Igor Corman: „Vor exista mai multe proiecte. În primul rând, bineînţeles, după încheierea primei faze, de creare a cadrului legislativ în privinţa planului de acţiuni referitor la liberalizarea regimului de vize, deci noi această fază deja am încheiat-o, dar au loc negocierile privind crearea zonei de comerţ liber cu UE şi aici în primul rând vom acorda prioritate tuturor acestor proiecte de legi menite să pregătească crearea acestei zone.
În paralel vor fi şi alte proiecte, cum ar fi modificarea legii cu privire la serviciul diplomatic. Este deja o lege învechită şi cred că vor avea loc discuţii serioase despre cum să avem o lege mai bună. Şi multe alte lucruri care ţin de eficienţa noastră, de controlul parlamentar. Şi aici vreau să reamintesc că a fost înregistrat şi nu proiect de lege privind cooperarea între guvern şi parlament în domeniul integrării europene. Cred că vor avea loc discuţii şi pe marginea acestui proiect de lege.”
Europa Liberă: Dle Corman mulţumim…
