Linkuri accesibilitate

De ce Vladimir Putin nu vrea să rezolve conflictul transnistrean?


Invitaţii emisiunii: economistul suedez Anders Aslund şi analistul politic de la Chişinău, Viorel Cibotaru.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

De ce preşedintele rus Vladimir Putin nu vrea să rezolve conflictul transnistrean? Are sau nu nevoie Rusia de o bază militară la Nistru? Şi cât de repede se poate apropia Moldova de Uniunea Europeană? Invitaţii noştri sunt cunoscutul economist suedez Anders Aslund, care s-a aflat recent la Chişinău şi Tiraspol, şi analistul politic de la Chişinău, Viorel Cibotaru.

***

Europa Liberă: Anders Aslund, unul dintre cei mai buni cunoscători ai situaţiei economice şi politice din spaţiul Europei Centrale şi de Răsărit şi al fostei Uniuni Sovietice este expert mai ales în probleme economice şi comerciale. În cariera sa a fost consilier pe probleme economice pentru guvernul Rusiei, Ucrainei si Kirghistanului. Unul dintre subiectele care l-au interesat cel mai mult a fost legat de tranziţia economică şi politică din ţările foste comuniste. Este profesor la Universitatea George Washington şi co-autorul a mai mult de 13 cărţi. Cea mai recentă se intitulează „Statele Unite ar trebui să aibă relaţii comerciale permanente normale cu Rusia”. Recent domnul Aslund a fost în Moldova şi în regiunea transnistreană. Corespondentul nostru Rob Coalson a stat de vorbă prin telefon cu domnul Aslund. Răspunsurile expertului au fost rezumate de Oana Serafim.

Anders Aslund
Anders Aslund
Anders Aslund: „Am fost în Moldova cu prieteni şi scopul a fost social. Dar am vrut să merg în Moldova pentru că acum ţara are o foarte bună combinaţie, un guvern şi un preşedinte democratic şi de centru-dreapta, şi ţara se apropie mai mult de Uniunea Europeană. A început negocierile pentru acordul de asociere profund şi cuprinzător cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnul Aslund a fost şi în regiunea transnistreană şi corespondentul nostru l-a întrebat dacă a avut senzaţia, aşa cum arata ultime sondaje de opinie, că îngrijorarea cea mai mare a populaţiei din regiunea transnistreană ar fi „teama de război”, dacă ar fi posibile noi ostilităţi…

Anders Aslund: „In primul rînd, nu cred asta, dar e adevărat că nu am fost în primul rînd atent la asta. Sigur, cînd ajungi în Transnistria e foarte şocant, cînd treci podul de la Bender la Tiraspol să vezi trupele ruseşti care stau la capul podului. Ai senzaţia că s-ar pregăti de război.”

Guvernul de la Chişinău este un guvern de centru dreapta şi şi-a propus să aducă ţara mai aproape de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, aproximativ jumătate din populaţie este sceptică faţă de o integrare europeană. Ce ar putea să facă guvernul şi ar putea oare să facă ceva şi Europa ca să înlăture acest scepticism în creştere?

Anders Aslund: „Cred că cel mai important lucru este să fie mai simplu pentru moldoveni să călătorească, pentru că este un număr atât de mare deja de moldoveni care lucrează în Uniunea Europeană – legal sau ilegal. Este esenţial ca aceşti oameni să călătorească încoace şi încolo, să-şi menţină relaţiile de familie, şi să ştie că se pot întoarce în Moldova fără să le fie teamă că nu vor mai putea pleca înapoi la muncă afară. Cred aşadar că un regim liber de vize şi migraţia sunt foarte importante. Uniunea Europeană şi-a deschis treptat pieţele muncii şi când va intra în vigoare în totalitate acest acord de comerţ liber anul viitor, va fi şi un foarte bun motiv pentru investitori să vină în Moldova. Este uimitor cât de puţine investiţii străine sunt acum în Moldova.”

Europa Liberă: Luând în consideraţie toate posibilităţile care apar acum în Moldova, n-ar fi mai potrivit ca Moldova să fie scoasă din cadrul Parteneriatului Estic – în care se află alături de ţări precum Belarus şi Azerbaidjan - şi să i se creeze „un culoar” de integrare numai pentru ea?

Anders Aslund: „Nu văd de ce Moldova ar trebui să fie tratată mai rău decât ţările din fosta Iugoslavie. De fapt, este mai firesc şi are mai mult sens să fie considerată ca o ţară din Balcani, decât ca o ţară post-sovietică.”

Europa Liberă: Spune analistul politic şi economic Anders Aslund. Într-un articol recent publicat de Dumneavoastră în Moscow Times, scriaţi despre 6 puncte ostile de atac ale Rusiei faţă de Moldova, care au efecte negative pentru ambele ţări. Puteţi sintetiza?

Anders Aslund: „De fapt, ceea ce face Rusia cu Moldova este o politică ostilă: vorbim despre discriminare comercială, agresiunea Gazpromului, sprijinul Rusiei pentru Partidul Comunist, politica Bisericii Ortodoxe Ruse care este împotriva integrării europene a Moldovei, presiunea guvernului Rusiei pentru a face Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia, Belarus, Kazahstan şi, bineînţeles, controlul armatei ruse asupra Transnistriei.”

Europa Liberă: Cu toate acestea, întreabă corespondentul Europei Libere, Rusia nu are lideri lipsiţi de inteligenţă. De ce ar urmări Moscova o politică autodistructivă în Moldova? Ce ar obţine Kremlinul din ea? Anders Aslund:

Anders Aslund: „Ei bine, poate că sunt stupizi. Cred că politica externă a lui Putin a fost dezastruoasă. Am putea spune că preşedintele Medvedev a fost adevăratul ministru de externe al ţării între noiembrie 2008 şi septembrie 2011, şi în această perioadă putem spune că relaţiile externe ale Rusiei s-au îmbunătăţit în toate direcţiile. Odată Putin revenit la putere, vedem că toate s-au deteriorat. Lui Putin nu îi place să vorbească cu politicienii – nici cu parlamentari şi nici cu lideri politici. El vorbeşte cu oamenii de afaceri. Vorbeşte cu directorii de operaţiuni ai marilor companii occidentale, nu cu politicienii. Când a fost premier a fost un fel de purtător de cuvânt al Gazpromului. Şi rezultatele Gazpromului sunt dezastruoase. De aceea, cred că trebuie să vedem politica externă a lui Putin ca pe un eşec total. Cred că asta este de fapt perspectiva şi nu că ar avea o agendă mai inteligentă de nou imperialism.”

Europa Liberă: Corespondentul nostru l-a întrebat pe analistul politic si economic Anders Aslund de ce a definit biserica ortodoxă rusă ca fiind „cel mai puternic braţ al Rusiei in Moldova”?

Anders Aslund: „In Chişinău poţi să vezi afişe puse de Biserica Ortodoxă cu patriarhul Kirill al Rusiei şi biserica din Moldova promovează această propagandă a uniunii dintre Rusia şi Moldova sub oblăduirea bisericii. Biserica este puternic împotriva tuturor ambiţiilor europene şi este în favoarea Uniunii euro-asiatice, pe care nu o sprijină nimeni în Moldova, nici guvernul şi nici opoziţia comunistă. Biserica Ortodoxă Rusă este profund homofobă şi a avut toata campania sa împotriva homosexualilor pentru a bloca adoptarea legii anti-discriminare, cerută pentru liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Revenind la chestiunea transnistreană, corespondentul nostru l-a întrebat pe Anders Aslund cum vede numirea vicepremierului Rusiei Dmitri Rogozin în funcţia de responsabil pentru negocierile transnistrene.

Dmitri Rogozin la Chişinău
Dmitri Rogozin la Chişinău
Anders Aslund: „Da. Îl cunosc pe domnul Rogozin. Este un naţionalist oportunist inteligent. Când primeşte o însărcinare este pentru a provoca probleme. Îi place să creeze probleme în beneficiul carierei sale. Dacă se va implica, o va face pentru a provoca mai multe probleme pentru că este puternic, ambiţios şi inteligent.”

Europa Liberă: Numirea sa ca emisar pentru Transnistria trimite un mesaj al Moscovei, Moldovei?

Anders Aslund: „Da. Cred că Putin nu vrea să rezolve nici o criză. Vrea să continue criza. Şi tragedia Rusiei este că atunci toată lumea se îndepărtează de Rusia pentru că nu are nimic de oferit. Cel mai puternic exemplu aici este Ucraina. Rusia a vrut să obţină controlul conductelor de gaze într-un fel sau altul. Moldova i-a dat acest control, şi uite că Moldova plăteşte acelaşi preţ pe gaze ca şi Ucraina. Şi Gazpromul spune: „odată ce intraţi în Uniunea Vamală, o să începem să vorbim şi despre scăderea preţului”, aşa că se vede că Rusia îi pedepseşte pe cei care îi oferă concesii. Şi atunci alternativa este ca a Turkmenistanului – după ce Gazprom i-a explodat conducta în aprilie 2009 – să te îndrepţi spre alte zone. Turkmenistanul se uită spre China, Iran, şi ar putea să exporte direct şi către Ucraina… orice numai să evite Rusia. Rusia devine astfel un fel de stat paria între ţările Comunităţii Statelor Independente. Şi, ca urmare, faimosul acord de comerţ liber semnat de 8 ţări din CSI în octombrie anul trecut, a fost ratificat numai de 2 – de Rusia şi Belarus. Un acord comercial care ar fi corect şi onest ar fi unul compatibil cu cel cu Uniunea Europeană, dar Moscova flutură în continuare aceasta Uniune Vamală care aduce numai cheltuieli Rusiei şi nimic bun nimănui.”

***

Europa Liberă: Recent s-au împlinit 20 de ani de la lansarea misiunii de pacificare pe Nistru, prilej pentru Tiraspol de a specula din nou asupra unei „legalizări” a prezenţei militare ruse. O bază militară ar putea aduce beneficii financiare, dar şi de securitate, este argumentul vehiculat în cercurile apropiate lui Evgheni Şevciuk. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu expertul militar Viorel Cibotaru:

Viorel Cibotaru
Viorel Cibotaru
Viorel Cibotaru: ,,Factorul bazei militare este absolut nul ca perspectivă, dar din punctul de vedere al negocierilor este de așteptat ca Federația Rusă să-și declare miza superioară. Republica Moldova nu este cointeresată, nu a fost cointeresată și nu cred că va fi cointeresată în păstrarea bazei militare a Federației Ruse pentru că ea nu există, nu este operațională. Acel mic contingent care se află în Tiraspol nu-și îndeplinește nici o funcție presupusă – nici de apărare a cetățenilor Republicii Moldova din stânga Nistrului, nici din dreapta Nistrului. Nu este o forță de risc major pentru statele vecine – Ucraina și România. Dar desigur că joacă anumite roluri simbolice și de operațiuni speciale, asta fără doar și poate. În această bază este, de exemplu, Direcția generală de spionaj a armatei ruse, GRU așa numita, sau FSB sau alte structuri.”

Europa Liberă: Ex-premierul premierul Dumitru Braghiș spunea că s-ar putea să luăm niște bani pe baza asta militară.


Viorel Cibotaru: ,,Domnul Braghiș atunci a făcut analogii cu situații similare din practica internațională. De exemplu, Federația Rusă are în concesiune baze militare în Singapore, în Cuba, Vietnam, în alte părți.”

Europa Liberă: Și în spațiul post-sovietic la fel.

Viorel Cibotaru: ,,Fără doar și poate: în Tadjikistan, în Armenia, în Kirghizia și erau și era în Uzbekistan, nu știu acum situația. Deci, în baze de termeni de securitate națională și internațională, dar nu comercială. Cât privește în alte zone ale lumii poartă un interes pur comercial țara care găzduiește o astfel de bază. În cazul nostru, al Republicii Moldova în primul rând acest lucru este fundamental imposibil – având în vedere și Constituția, având în vedere și atitudinea, având în vedere și circumstanțele geopolitice și de securitate națională.”

Europa Liberă: Dar poate deveni monedă de schimb, eventual, tocmai în procesul când se rectifică Constituția?

Viorel Cibotaru: ,,Nu poate.”

Europa Liberă: Când Transnistria ar vrea să obțină un statut de raion special, așa cum l-a numit Karasin, în schimbul legiferării prezenței militare?

Paradă militară la Tiraspol
Paradă militară la Tiraspol
Viorel Cibotaru: ,,Nu poate sub nici o formă, pentru că nici spiritul schimbărilor în apărarea națională și în problemele de apărare internațională, și securitatea internațională mai degrabă converg spre ideea că această zonă ar trebui să fie tot mai mult și mai mult demilitarizată. În termenii nu pe care i-a folosit cândva Voronin, dar în termenii de care se folosesc analiștii de astăzi.

Deci încă o dată repet: ca bază militară juca un rol foarte important la sfârșitul anilor 80 pentru Uniunea Sovietică, pentru că ea de fapt avea două misiuni de bază: prima – de a acoperi mișcările flotei Mării Negre și de a fi un sprijin terestru pentru operațiuni majore efectuate de această flotă. Și a doua – de a fi un fel de platformă pentru ascultarea și vizionalizarea evenimentelor din Orientul Apropiat, din Balcani, din zona apropiată Mediterană.

Or, aceste două avantaje geostrategice au dispărut, Federația Rusă nu mai are nici interes, nici posibilități, nici capabilități să atingă aceste scopuri.

Eu cred că această bază, zonă, numiți-o cum doriți, nu este orientată atât spre România, spre Alianța Nord Atlantică, dar este orientată în spatele Ucrainei. În acest context desigur că negociatorii ruși își vor ridica miza, dar sunt gata să-și retragă, pentru că într-adevăr, cum a spus și Karasin, Federația Rusă nu vede în această zonă forpost geopolitic, mai degrabă intern în relațiile sale cu Ucraina și mai puțin în relațiile sale cu Moldova.”

Europa Liberă: Aș vrea să comentați încă o declarație a domnului Karasin, care s-a referit la retragerea munițiilor, la transportarea munițiilor învechite, proces oprit în 2003. Dânsul spune că nu e momentul acum să se facă un asemenea cadou, adică să se reia transportarea munițiilor. Tehnic ar fi pregătită Rusia și ar avea și eventuale înțelegeri cu Ucraina, dar nu e momentul să se facă acest cadou. Cum ați înțeles Dumneavoastră această precizare?

Viorel Cibotaru: ,,Literalmente, și ea confirmă ceea ce am spus eu la începutul acestui interviu. Federația Rusă folosește cartea operațiunii de menținere a păcii, cartea prezenței militare a Federației Ruse, cartea retragerii munițiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, din Colbasna, a acelei părți rămase din muniții, armamente, echipamente și explozive, și cartea, desigur, a statutului de neutralitate a Republicii Moldova în acest mega-târg care se numește soluționarea conflictului transnistrean.

Ca persoană implicată direct, nemijlocit în faza cea mai activă a negocierilor cu Federația Rusă privind retragerea trupelor la sfârșitul anilor 90, pot să confirm că varianta evacuării urgente e posibilă timp de 3-4 săptămâni, până la o lună, varianta retragerii rapide și insistente cu investiții în capacitățile de transportare de 2-3 luni.

Deci, din punct de vedere tehnic lucrurile doar au avansat, nu este nici o problemă de a utiliza în baza unor înțelegeri. Dar problema aceasta este lăsată în urma altor priorități în procesul de negocieri.

Și de aceea Rusia este foarte vulnerabilă acum sub toate aspectele a problemei militare, având în vedere angajamentele neduse până la capăt în fața OSCE de la summit-ul de la Istanbul din 1999, având în vedere negocierile în stagnare privind Tratatul forțelor convenționale din Europa.

Federația Rusă este epuizată prin argumentele sale, ea nu are o poziție, să spunem așa, fair play față de Republica Moldova în ceea ce privește staționarea trupelor, de aceea și aceste show-uri propagandistice cum au fost cu 20 de ani de la forțele de menținere a păcii. Și nu știu de ce Karasin cu cine discută când spune că forțele de menținere a păcii sunt atacate. Nimeni nu atacă forțele rusești, ele sunt, soldați care-și îndeplinesc serviciul, bravo lor.

Numai că nici Republica Moldova și nici cetățenii din stânga Nistrului, nici din dreapta Nistrului nu mai au nevoie de aceste forțe de menținere a păcii pentru că știu a se înțelege singuri și fără acestea.”

Europa Liberă: De ce partenerii occidentali nu reiau cu insistență problema evacuării munițiilor? Pe timpuri știm că Occidentul s-a oferit să dea bani, aduseseră chiar zisa cameră Donovan pentru lichidarea munițiilor.

Viorel Cibotaru: ,,Da, da. 2 ani a stat și au evacuat-o pe urmă. Occidentul tot este foarte epuizat de criza economico-financiară, epuizat de greutatea asimilării noului statut al Uniunii Europene și al Alianței Nord Atlantice, și este epuizat de alte probleme foarte și foarte apăsătoare, cum ar fi problemele mediului, probleme în alte zone ale lumii, în primul rând pentru Statele Unite: Afganistan, Irak, acum aceste arab spring. În aceste sens, nedorința Federației Ruse de a avansa într-un șir întreg de probleme, stagnarea în care au fost prinși partenerii europeni au făcut ca Uniunea Europeană, NATO, Statele Unite, OSCE-ul să-și ia un repaus intelectual. Nu se înaintează nici inițiative, nu se investesc prea mari pe idei. Bine, este poate primul caz când într-o criză majoră mondială globală, lumea iese din această criză pe cale pașnică, or știm cu ce s-au terminat celelalte ieșiri din crize similare după proporții. Să sperăm că și criza aceasta va crea mai degrabă noi oportunități decât va conduce spre situații de conflict.”

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG