Înaintea vizitei cancelarului german Angela Merkel, de la care unii așteaptă noutăți în chestiunea transnistreană, Asociaţia pentru Politică Externă recomandă autorităţilor de la Chişinău să insiste că la negocierile în format 5 + 2 trebuie discutate problemele politice, cum ar fi statutul regiunii transnistrene şi demilitarizarea acesteia. Experţii susţin că soluţionarea doar a problemelor social-economice, nu a celor de esenţă, ar putea consolida regimul de la Tiraspol şi ar putea duce la o federalizare graduală a Republicii Moldova. Detalii are Alla Ceapai:
Experţii APE notează că autorităţile de la Chişinău încearcă să pregătească terenul pentru înaintarea discuţiilor pe probleme politice de amploare, soluționând mai întâi pe cele social-economice care ar îmbunătăţi viaţa oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Administraţia de la Tiraspol însă urmăreşte alte scopuri atunci când acceptă tactica a paşilor mici în reglementarea conflictului, spune directorul APE Victor Chirilă:
Directorul APE Victor Chirilă susţine că discuţiile de esenţă pe formulele de reglementare nu pot fi dezlocuite de tactica paşilor mici, oricât de rezultativă ar fi să pară:
„Politica paşilor mici presupune soluţionarea problemelor social-economice. Soluţionarea acestor probleme presupune şi încheierea unor înţelegeri, sub forma aşa-ziselor decizii protocolare. În mod firesc prin astfel de decizii protocolare ambele părţi îşi asumă nişte responsabilităţi. De fapt, avem de a face cu delimitarea unor responsabilităţi, obligaţii pentru a soluţiona acele probleme din diferite sectoare. Neavând un scop strategic unic, astfel de decizii pot duce la crearea unei noi situaţii politico-juridice între Tiraspol şi Chişinău. Ne putem trezi cu delimitarea deja a atribuţiilor în mai multe sectoare între Tiraspol şi Chişinău. Şi nu rămâne decât de construit acoperişul viitorului stat comun, care poate căpăta forma unui stat federal.”
Pentru a nu se ajunge la o posibilă federalizare a Republicii Moldova experţii recomandă autorităţilor de la Chişinău să insiste mai mult asupra includerii pe agenda formatului 5+2 a problemelor de esenţă, cum ar fi demilitarizarea regiunii şi acordarea unui statut special Transnistriei. Subiecte care nu sunt deocamdată pe placul administraţiei de la Tiraspol, dar în special al Kremlinului şi sunt amânate, deşi se regăsesc şi în Legea din 2005 privind statutul juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, spune Victor Chirilă:
„Potrivit acestei legi, care a fost adoptată într-un anumit context pentru a preveni o federalizare rapidă a Republicii Moldova conform planului Iuşcenko din 2005, această lege prevede ca procesul de negocieri cu Transnistria să se desfăşoare în vederea atingerii scopurilor de democratizare şi demilitarizare a Transnistriei. Iar negocierile cu privire la statutul juridic special al Transnistriei vor avea loc doar după îndeplinirea condiţiilor privind demilitarizarea, care prevede de fapt onorarea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate de evacuare integrală a trupelor ruse din această regiune.”
Experţii susţin că atâta timp cât regiunea transnistreană nu va fi democratizată şi demilitarizată, prin retragerea trupelor ruseşti şi transformarea misiunii de pacificare într-o misiune de observatori cu mandat civil, şansele de a restabili unitatea teritorială a Republicii Moldova şi readucerea zonei răsăritene în câmpul legal unic sunt minime, dacă nu chiar iluzorii.
