Protestele agricultorilor și politica fiscală a guvernului

Numeroşi agricultori, după cum spun unii lideri ai lor, intenţionează astăzi să protesteze împotriva politicii fiscale a statului pe care o consideră îndreptată împotriva lor. Autorităţile continuă să susţină cu fermitate că tot ce fac, fac spre binele agricultorului, dar că nu le sunt înţelese bunele intenţii. Vom discuta în această dimineaţă cu un promotor al protestelor, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.

Europa Liberă: Dle Slusari, aţi anunţat acţiuni de protest împotriva politicii fiscale a statului faţă de agricultori, proteste pentru astăzi. Mai întâi de toate, ce a provocat aceste proteste şi – ca să pun partea a doua a acestei întrebări – ce vă doriţi să obţineţi de fapt, cu aceste acţiuni de protest?

Alexandru Slusari: „Principala problemă, principala cauză a protestelor care se vor desfăşura astăzi între 10 şi 12 este politica fiscală, din punctul nostru de vedere nechibzuită, în ceea ce priveşte taxarea agricultorilor şi mă refer în primul rînd la taxa pe valoare adăugată pentru producţia agricolă. Cred că marea majoritate a populaţiei deja cunoaşte că din 2013 cota TVA pentru producţia agricolă va fi majorată de la 8 % la 20 % cu mecanismul de restituire. Principala problemă ţine de acest mecanism...”

Europa Liberă: Pe care agricultorii, spuneţi Dvs, nu îl doresc acum?

Alexandru Slusari: „Agricultorii nu înţeleg pentru ce se întroduce cota standardă la TVA. Noi nu am primit un răspuns plauzibil, atît de la reprezentanţii Guvernului cît şi de la reprezentantul FMI cu care noi am avut întâlniri săptămâna trecută.”

Europa Liberă: Dle Slusari, dar înainte de a vorbi despre aceste întâlniri, cum se vor manifesta acţiunile de protest. Se va arunca cu roşii în maşinile Guvernului?

Alexandru Slusari: „Noi nu am ajuns încă la nivelul fermierilor din Europa. Noi vom organiza aceste proteste în mod paşnic. Ele vor dura două ore, cum am şi menţionat, între orele 10 şi 12 şi vor consta în scoaterea tehnicii pe marginea traseelor naţionale, fără a bloca drumurile, fără a întreprinde nişte acţiuni violente, doar proteste paşnice cu lozinci economice. Placatele vor fi doar cu cerinţe economice cum ar fi protejarea drepturilor agricultorilor şi mai mult vor fi axate anume pe politica fiscală, special pe problema majorării TVA.”

Europa Liberă: Aşadar, gâlceava s-a iscat de la problema taxei pe valoare adăugată în agricultură şi la zahăr, majorată de la 8% la 20%. Aţi avut recent discuţii cu premierul Vlad Filat, cu reprezentantul FMI în Republica Moldova, Tokir Mirzoev, care au spus – „nu!”. Ce e rău, de fapt, cu TVA de 20 la sută, dacă agricultorul va primi înapoi 12% în max. o lună?

Alexandru Slusari: „Noi nu am primit în cadrul discuţiilor pe care le-am purtat începând cu Ministerul Finanţelor şi terminînd cu Parlamentul în perioada martie, iunie, 1012, nu am primit răspuns la două întrebări principale. Prima, cine cîştigă de la introducerea cotei standard de TVA la producţia agricolă? După calculele noastre pierderile bugetare după introducerea cotei standard de TVA la producţia agricolă se va cifra undeva la peste 1 miliard de lei şi atunci apare întrebarea pentru ce trebuie de adus pierderi la buget şi totodată de capitalizat agricultura, deoarece cea mai mare problemă pentru noi ţine de problema cînd apare obligaţiunea fiscală?

La noi, deoarece avem un caracter sezonier în agricultură, deseori producţia agricolă este livrată către întreprinderile de procesare cu achitarea peste 3-4 luni a mărfii. Cea mai mare problemă cînd a apărut obligaţiunea fiscală de a achita TVA este că banii pentru producţie parvine târziu la agricultori şi, prin urmare, ei vor fi nevoiţi să recurgă la credite, să împrumute nişte bani, ceea ce şi aşa este dificil, dar mai ales pe fundalul condiţiilor climaterice, pe fundalul secetei pe care o avem în anul 2012, toate acestea vor duce la decapitalizarea imensă a ramurei. Iată că noi având acest pericol şi totodată avînd calcule că bugetul pierde, am dat această întrebare: cine cîştigă de la introducerea acestui TVA?”

Europa Liberă: De ce şi-ar aprinde paie în cap şi premierul, adică guvernul în întregime, şi ministerul Agriculturii, în particular? Pe cine să creadă cei care consumă produse agricole? Guvernul susţine, de exemplu, că agricultorii cinstiţi nu vor avea de pierdut şi doar firmele căpuşe, intermediarii şmecheri vor avea pagube…

Alexandru Slusari: „Eu, în cadrul ultimei discuţii cu dl Mirzoev, l-am întrebat care este modelul de activitate a acestor firme căpuşă? Dacă să analizăm modalitatea activiităţii agricultorilor, ţinînd cont că producţia agricolă se vinde la 8 % iar restul la 20 %, nu e aşa de uşor de aplicat diferite scheme şi dacă ele sunt aplicate, atunci daţi selectiv să-i identificăm pe cei care practică asemenea scheme, să îi pedepsim pe ei, pe agricultori dacă vor fi găsiţi vinovaţi, dar să nu sancţionăm întreaga ramură a agriculturii, mai ales în asemenea situaţiii foarte complicate.

Cu părere de rău, dl Mirzoev nu a putut să răspundă la această întrebare. De aceea noi nu înţelegem. Se vorbeşte foarte mult despre firmele căpuşă, despre evaziuni fiscale, dar noi vedem că după introducerea cotei standarde de impozit bugetul de stat nu are de cîştigat mai mult de 90 de milioane, pe de altă parte, pierderile vor fi de peste 1 miliard de lei. Eu vreau ca Dvs să nu uitaţi că în momentul actual TVA se restituie exportatorilor la cota de 8 %, de la anul viitor va fi restituirea de 20 %, bugetul are mai multe cheltuieli, totodată procesatorii acum procură producţia agricolă cu 8 % TVA, însă pe viitor le vor achiziţiona cu 20 %, deci la fel vor fi mai puţine încasări în buget. ”

Europa Liberă: Dle Slusari, dl Mirzoev nu va răspuns, dar Dvs aveţi un răspuns?

Alexandru Slusari: „Eu am două variante de explicaţie: prima, există un lobby puternic din partea exportatorilor şi a întreprinderilor de procesare care au de cîştigat de la introducerea cotei standard de TVA de 20% şi a doua explicaţie ţine de, dacă doriţi, şmecherismul Ministerului Finanţelor, deoarece noi toţi ştim că avem multe probleme la capitolul administrării fiscale. În acest caz Ministerul Finanţelor în loc să identifice posibilitatea de a îmbunătăţi lucrul în cadrul administrării fiscale, întotdeauna inventează ceva, „hai să majorăm TVA la zahăr, la producţia agricolă”. Găsesc orice pretext, orice motiv ca să nu facă îmbunătăţiri la ei, pe interior.”

Europa Liberă: Aţi trimis un demers special preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofte, în care solicitaţi şefului statului să nu promulge modificările la legislaţie ce prevăd introducerea cotei de 20% TVA la producţia agricolă, cu restituirea diferenţei de 12% faţă de cota actual de 8%.Trebuie să înţelegem că şi şeful statului nu pare să vă fi dat dreptate?

Alexandru Slusari: „După cum eu am înţeles situaţia, vorbind cu consilierii dlui Preşedinte, politica fiscală încă nu este promulgată. Am înţeles că Dlui speră că noi, totuşi, vom identifica un compromis rezonabil cu Guvernul şi vom găsi limbă comună.”

Europa Liberă: Dar, cum vedeţi soluţia rezonabilă, dacă e să luăm în calcul că cei care au majorat TVA nu vor ceda în ruptul capului?

Alexandru Slusari: „Noi suntem flexibili şi suntem gata pentru compromis. Dacă FMI şi ministerul Finanţelor insistă asupra cotei de 20% pentru producţia agricolă, varianta noastră de compromis ar avea o singură condiţie: daţi să eliminăm şi să evităm mecanismul de restituire. Noi calculăm TVA 20 %, plătim o parte din sumă către buget, iar restul banilor pe care ei ne promit că le vor restiui în 30 de zile, noi pentru început le lăsăm la noi pe cont şi astfel evităm mecanismul de transmitere a banilor, primirea înapoi, deci toată schemă care va contribui la decapitalizarea agriculturii şi creşterea corupţiei, noi propunem să le eliminăm. Dacă Ministerul Finanţelor acceptă această ideea, noi acceptăm acest compromis.”

Europa Liberă: Dle Slusari, vă dorim succes în negocierile cu Guvernul pentru a găsi soluţia într-adevăr cea mai potrivită, astfel încât şi agricultorii să fie mulţumiţi şi Guvernul cu rigorile îndeplinite.