15 lideri ai statelor Uniunii Europene, membre ale asa numitului grup „Prietenii coeziunii” s-au intilnit la Bucuresti intr-un summit informal cu o miza extrem de importanta pentru aceste state, cele mai sarace din Uniune: bugetul comunitatii europene pentru perioada 2014-2020.
Comisia Europeana a propus deja o crestere a bugetului Uniunii pentru viitorii 7 ani, dar statele bogate se opun, mai cu seama ca ele sint si principalii contributori la pusculita comuna. Din perspectiva acestor tari, care stau si cel mai bine din punct de vedere economic, in vreme de criza, cind toate guvernele fac reduceri, bugetul Uniunii Europene ar trebui sa urmeze acest trend general. Cele doua tabere ale Uniunii Europene s-au creat, asadar, in functie pe criteriul economic: statele nou venite, cu economii mai putin consolidate sustin proiectul generos al executivului european, fiindca vor sa profite pe mai departe de fonduri structurale. Este vorba mai ales de statele central si est europene, dar lor li s-au alaturat si cele din grupul sudic, de exemplu: Spania, Portugalia si Malta.
Grupul celor 15 tari care mizeaza pe mentinerea unui buget crescut al Uniunii s-a reunit la Bucuresti pentru a gasi argumente prin care le-ar putea convinge si pe statele bogate, aducind in discutie politica de coeziune Uniunii Europene. Presedintele Traian Basescu spera ca in urma intilnirii de la Bucuresti, „Prietenii Coeziunii” sa aiba o pozitie unitara la Consiliul European din 28 iunie unde va fi pus in discutie bugetul Uniunii pentru viitorii ani. “Coeziunea este inima Uniunii Europene si intruparea solidaritatii” a declarat premierul ungar, Viktor Orban la intilnirea cu presedintele Traian Basescu. Inaltul oficial ungar a felicitat Romania pentru ideea reuniunii “Prietenii Coeziunii” averitzind statele care nu adera la ideea comuna, de buget mai larg pentru anii viitori, ca „fara solidaritate”, “intreaga arhitectura europeana ar putea fi in pericol”.
Traian Basescu a avut o intrevedere si cu seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, caruia i-a dat o lista cu motivele absorbtiei scazute de din fonduri in Romania si i-a explicat ca Bucurestiul ar vrea sa obtina o prelungire cu trei ani a executiei bugetului comunitar actual, in asa fel incit sa poata profita de banii care i s-au alocat, dar pe care nu a putut sa-i atraga prin proiecte viabile. Premierul roman, Victor Ponta i-a reamintit insa in mod spontan oficialului european ca „problema Romaniei nu este reducerea fondurilor, ci lipsa totala a capacitatii de absorbtie a acestor fonduri”.
Asadar la reuniunea statelor din grupul „Prietenii coeziunii”, care a avut la la Bucuresti reprezentantii celor 15 state ale Uniunii Europene au stabilita sa aiba o pozitie comuna si sa se opuna micsorarii bugetare. In conditiile in care deciziile liderilor Uniunii Europene se iau prin consens nu este inca sigur ca poate fi infrinta opozitia Germaniei, de pilda, si refuzul ei de a mai finanta statele ineficiente din estul sau sudul continentului.
La reuniunea din Romania prietenilor coeziunii din Uniunea Europeana au fost reprezentanti din Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Spania.
Comisia Europeana a propus deja o crestere a bugetului Uniunii pentru viitorii 7 ani, dar statele bogate se opun, mai cu seama ca ele sint si principalii contributori la pusculita comuna. Din perspectiva acestor tari, care stau si cel mai bine din punct de vedere economic, in vreme de criza, cind toate guvernele fac reduceri, bugetul Uniunii Europene ar trebui sa urmeze acest trend general. Cele doua tabere ale Uniunii Europene s-au creat, asadar, in functie pe criteriul economic: statele nou venite, cu economii mai putin consolidate sustin proiectul generos al executivului european, fiindca vor sa profite pe mai departe de fonduri structurale. Este vorba mai ales de statele central si est europene, dar lor li s-au alaturat si cele din grupul sudic, de exemplu: Spania, Portugalia si Malta.
Grupul celor 15 tari care mizeaza pe mentinerea unui buget crescut al Uniunii s-a reunit la Bucuresti pentru a gasi argumente prin care le-ar putea convinge si pe statele bogate, aducind in discutie politica de coeziune Uniunii Europene. Presedintele Traian Basescu spera ca in urma intilnirii de la Bucuresti, „Prietenii Coeziunii” sa aiba o pozitie unitara la Consiliul European din 28 iunie unde va fi pus in discutie bugetul Uniunii pentru viitorii ani. “Coeziunea este inima Uniunii Europene si intruparea solidaritatii” a declarat premierul ungar, Viktor Orban la intilnirea cu presedintele Traian Basescu. Inaltul oficial ungar a felicitat Romania pentru ideea reuniunii “Prietenii Coeziunii” averitzind statele care nu adera la ideea comuna, de buget mai larg pentru anii viitori, ca „fara solidaritate”, “intreaga arhitectura europeana ar putea fi in pericol”.
Traian Basescu a avut o intrevedere si cu seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, caruia i-a dat o lista cu motivele absorbtiei scazute de din fonduri in Romania si i-a explicat ca Bucurestiul ar vrea sa obtina o prelungire cu trei ani a executiei bugetului comunitar actual, in asa fel incit sa poata profita de banii care i s-au alocat, dar pe care nu a putut sa-i atraga prin proiecte viabile. Premierul roman, Victor Ponta i-a reamintit insa in mod spontan oficialului european ca „problema Romaniei nu este reducerea fondurilor, ci lipsa totala a capacitatii de absorbtie a acestor fonduri”.
Asadar la reuniunea statelor din grupul „Prietenii coeziunii”, care a avut la la Bucuresti reprezentantii celor 15 state ale Uniunii Europene au stabilita sa aiba o pozitie comuna si sa se opuna micsorarii bugetare. In conditiile in care deciziile liderilor Uniunii Europene se iau prin consens nu este inca sigur ca poate fi infrinta opozitia Germaniei, de pilda, si refuzul ei de a mai finanta statele ineficiente din estul sau sudul continentului.
La reuniunea din Romania prietenilor coeziunii din Uniunea Europeana au fost reprezentanti din Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Spania.
